Spiridon Vangheli: „Copilul din suflet trebuie să trăiască veşnic!”


În literatură, din punctul de vedere al omului, s-a spus totul sau aproape totul. De-a lungul secolelor lumea e văzută şi interpretată cu ochiul şi cu mintea, de obicei, ale scriitorului împovărat de experienţa vieţii, de bărbatul cu autoritate de stăpân şi deţinător al adevărului absolut – nu rareori, din perspectiva unor distopii ce prevestesc raiul pe pământ.
În proza lui Vangheli lumea maturului, viziunea omului atoateştiutor este răsturnată şi rivalizată de perspectivele copilului descoperitor al „Ţării minunilor”. Ca nişte Columbi ai unor spaţii neexplorate, Radu, Guguţă sau Ciuboţel devin cercetătorii inocenţi ai unei lumi de poveste. Prozatorul e fascinat de noul punct de vedere, luând de mânuţă mai întâi pe băieţelul din coliba albastră, primul emul al lui Vangheli, care, ca orice românaş, e născut poet. Câtă prospeţime şi farmec emană aceste micropoeme:
Rodica e nouă, nu demult am aduso acasă. Am dat pe dânsa flori. Eu un braţ şi tata un braţ. Rodica e mică, dar poate să râdă singură. Are şi două urechi. Cu dânsele încălzeşte perna”, sau: „Rodico, ia ce-i bine! Când eu sunt lângă tine – şi tu eşti lângă mine!”, sau un alt poem într-un vers: „Iazul stă toată ziua în apă şi se scaldă”.

Înzestrat cu un har deosebit şi o sensibilitate rară, Domnia Sa ne-a dat cel mai frumos şi complex „mit al copilăriei”, pe care Mihai Cimpoi îl califica drept un mare mit al literaturii basarabene, un mit al paradisului pierdut. Copilul lui Spiridon Vangheli ca homo ludens, cum s-a observat, este „un om deplin”, el este candidul, ingenuul, e şi o expresie esenţializată a unui eticism ardent. Într-un univers al înstrăinării, copilul lui Vangheli nu e un abulic, chiar dacă se mişcă într-o lume virtuală, într-un spaţiu miraculos şi securizant, cu nume de poveste: Trei Iezi, Pitpalac, Cucuieţi etc.
E o mare taină cum Guguţă a „cucerit” Europa şi alte continente. Într-un interviu acordat unei reviste daneze, la întrebarea „Care e secretul că Guguţă a devenit atât de popular în lume?” scriitorul se destăinuia: „Guguţă nu-mi spune nici mie toate secretele sale. Mă bucur, desigur, că el vorbeşte astăzi peste 30 de limbi. Însă, vă rog să mă credeţi, dacă aş fi ştiut dinainte că el va apărea în America, va fi tălmăcit în Japonia – asta, se prea poate, m-ar fi încătuşat întrucâtva în lucru. Atunci nu mă gândeam ce interese au copiii de pe un continent şi care sunt problemele lor pe alt continent.
Am scris, pur şi simplu, despre copilul care sălăşluia în sufletul meu. Drept că la Guguţăam lucrat ani de zile şi m-am deprins cu el într-atât, că mai apoi nu puteam ieşi de sub căciula sa. Când am scris Steaua lui Ciuboţel, abia atunci mi se pare că am ieşit din acel câmp de gravitate”.
Astăzi Guguţă şi Ciuboţel au câştigat o faimă fără precedent. Isprăvile lui Guguţăşi Steaua lui Ciuboţel sunt traduse în engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, cehă, slovacă, japoneză, chineză, armeană, letonă, maghiară, bielorusă, turcă, lituaniană, bulgară, finlandeză, estonă, arabă, georgiană, hindi, italiană ş.a. în tiraje de ordinul milioanelor. Anume prin Guguţă, afirma Grigore Vieru, obţinem cea mai strălucită izbândă a scrisului nostru pentru copii: „Guguţă e un Făt-Frumos al nostru. Ciuboţel, Grăia-Singur, Titirică… sunt, ca şi Guguţă, expresia copilăriei adevărate, nefalsificate literar, purtătoare a frumosului şi a libertăţii interioare…
Iată de ce opera acestui mare scriitor pentru copii va fi mereu şi cu acelaşi interes citită şi de copii, şi de omul matur”. În cadrul activităţii organizate de bibliotecă copiii au organizat un poster despre viaţa şi opera lui Spiridon Vangheli. 

Un gând despre „Spiridon Vangheli: „Copilul din suflet trebuie să trăiască veşnic!”

  1. sunt matura deja, dar il recitesc cu placere pe neegalatul Guguta, fiul literar al lui Spiridon Vangheli. Guguţă, un contemplativ hulpav de aventuri şi isprăvi. Lumea e scrutată din ciuboplan, din turnul dorului, cu binoclul, de unde şi nenumărate scene memorabile. Multumesc bibliotecii pentru ca ne ofera inca un prilej de a ne intalni cu Radu, Guguţă sau Ciuboţel cercetători inocenţi ai unei lumi de poveste.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s