Arhivă | ianuarie 2017

Studioul de CREAŢIE: Cocor japonez în tehnica Origami

Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte. Formele care pot fi realizate prin această artă sânt legate de imaginaţia celui care pliază hârtia, dar există şi categorii de forme tradiţionale care includ flora şi fauna.

Astăzi participanţii Studioului de CREAŢIE au confecţionat cea mai frumoasă şi populară formă de origami: cocor, dar mai înainte au aflat istoria celor 1000 de cocori japonezi.

Una dintre cele mai vechi legende japoneze spune că dacă împăturești 1.000 de cocori de hârtie, ţi se va împlini cea mai mare dorinţă din inimă. Un grup de 1000 de cocori se numeşte Senbazuru.

O fetiţă pe nume Sadako Sasaki  care a fost expusă radiaţiilor în urma bombardării Hiroshimei a crezut cu tărie că dacă va face cei 1000 de cocori se va vindeca. A reuşit însă să facă doar 664 dar apoi a murit la 12 ani, bolnavă de leucemie. Prietenii săi, impresionaţi, au continuat munca pe care ea o începuse şi a fost înmormântată împreuna cu 1000 de cocori. În amintirea ei, a fost facută o statuie de granit care este aşezată în Parcul Păcii din Hiroshima – o fetiţă care ţine în mâini un cocor cu aripile întinse. În fiecare an, statuia este înconjurată de mii de cocori origami.

Participanţii, însufleţiţi de modalitea de a obţine un vis împlinit, au învăţat să confecţioneze câte un cocor, folosind aplicaţia Origami instruction. Şi chiar le-a reuşit! Copiii s-au convins că cu răbdare şi puţină îndrumare poţi face lucruri frumoase.

sr

Cartea zilei: „Floriţa din Codru”, autor Ion Slavici

„Una din marile mulţumiri ale vieţii e să te ştii om bun” – Ion Slavici

    Astăzi se împlinesc 169 de ani de la naşterea lui Ioan Slavici – scriitor şi jurnalist român. Aparţine Epocii Marilor Clasici, alături de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Titu Maiorescu, impunându-se cu nuvele de excepţie.  Este mare creator al unei lumi animate de energii, de patimi puternice şi de dramatice probleme morale. Povestirile lui Ioan Slavici marchează un moment important în dezvolatarea literaturii noastre culte de inspiraţie folclorică. Precedându-l pe Ion Creangă, Ioan Slavici a contribuit la cunoașterea mai profundă a eposului popular și la valorizarea lui în opere literare care să se inspire din realitățile noastre naționale și să poarte amprenta autenticității artei populare.

Astăzi ne delectăm citind poveştile lui Ioan Slavici: „Zâna zorilor”, „Florița din Codru”, „Ileana cea șireată”, „Doi feți cu stea în frunte”, „Spaima zmeilor”, „Păcală în satul lui”, „Limir-Împărat” -cu Feţi-Frumoşi şi Ilene-Cosânzene care înving toate piedicile puse în cale, prin vrednicie, curaj şi iscusinţă, sau ajutaţi de animale năzdrăvane şi obiecte miraculoase. Cu zâne, zmei, şerpi,  balauri, Muma-Pădurii, Zmeul-Zmeilor, Verde-Împărat, Roşu- Împărat,  cu codri de aramă şi argint. Şi desigur ţelul suprem al eroilor principali este triumful binelui împotriva răului, răsplătirea celor buni şi pedepsirea celor răi. Eroii principali înving prin credinţă în Dumnezeu, fiind ajutaţi de Sfânta Miercuri, Sfânta Joi sau Sfânta Vineri. Sânt basme cu puternice elemente de individualizare şi localizare, ceea ce le face inconfundabile cu altele.

cop_florita

Floriţa din codru / Ioan Slavici. – Chişinău: Prut Internaţional, 2008. – 149 p.

„…de aceea nu mai sânt azi zmei pe lume, ba li s-a pierdut şi urma, încît numai prin poveşti mai dăm de ei.”

Vă invităm la lectură!

Serviciul „Jocul de dame -gimnastică pentru minte!”

Am dat STARTUL Serviciului „Jocul de dame – gimnastică pentru minte!”.

sah

Primii participanți

Scopul serviciului: dezvoltarea abilităților și competențelor: logica, capacitatea analitică, gândirea, antrenarea memoriei.

Impactul serviciului: contribuții la organizarea utilă a timpului liber al copiilor.

Serviciul oferă posibilitatea de organizare practică și cu folos a timpului liber in bibliotecă, comunicare cu alți copii. Jocul de dame antrenează gândirea, memoria și atenția, contribuie la dezvoltarea capacităților analitice și logice.

Periodicitatea / perioada de implimentare: săptămânal – în fiecare zi de miercuri, ora 14.00

sah1

Ninge ca-n poveste!

 

iarna

Ciocana, str. Maria Drăgan

Ninge. Ninge liniștit. Ninge ca-n poveste. Acum cu siguranță putem sa afirmăm ca a venit iarna. Mai țineti minte cand la școală aveam de scris compunere cu tema:  A venit iarna? Toamna? Primăvara? La toți copiii prima propoziție din compunere era: A venit iarna (că tot e iarnă). V-aţi intrebat daca scriu acum copiii compuneri și care e prima propoziție? Eu azi da. Și îmi iau misiunea să mă documentez și dacă va fi posibil să public câte ceva din ele.

La sigur m-a influențat albul iernii. Atât de imaculat. Atât de cald. Îmi incălzeste gândurile, sufletul și îmi trezește amintiri. Amintiri când  eram inocenți și liberi. Liberi de griji, de noile tehnologii, de responsabilități. Azi îmi joacă festa copilul din mine. Vreau înapoi copilăria. Vreau dealul satului meu. Vreau să aud zâmbete zglobii. Vreau la săniuș.

Cine merge la săniuș???

Crăciunul la moldoveni: obiceiuri, superstiţii şi credinţe

      Crăciunul este cea mai imprtantă sărbătoare a creştinilor. Ea se asociază cu dragoste, căldură, bunăstare şi bunătate. Fiecare regiune îşi are tradiţiile şi obiceiurile sale, dar sânt şi trăsături comune în sărbătorirea Crăciunului.  Multe  s-au pierdut în negura timpurilor, dar unele mai dăinuie şi azi în regiunile Moldovei.

  • În Ajun de Crăciun trebuie să-ţi grămădeşti toate lucrurile pe care le-ai împrumutat prin vecini sau rude, ca să nu fii sărac peste an.
  • Dacă în Ajun de Crăciun plângi, vei fi trist şi înlăcrimat tot anul.
  • În Ajun de Crăciun animalele vorbesc cu grai omenesc, dar cel căruia i se întâmplă a le va avea ghinion toată viaţa…
  • A sosit şi noaptea Sfântă a Naşterii Domnului. Se crede că în această noapte se deschide uşa cerului, a raiului şi toţi răii şi spiritele diavoleşti pier.
  •  Deoarece se crede că cerul este deschis, Dumnezeu aude toate rugăciunile oamenilor. Cei mai mulţi creştini nu dorm în această noapte, dar se roagă pentru sănătate.
  • În noaptea de Crăciun fetele pot să-şi afle prin diferite metode ursitul.
  • În noaptea de Crăciun, oamenii buni pot vedea cum ard comorile pe dealuri şi pot chiar să le scoată. Dacă vezi comoara, trebuie s-o scoţi, dar trebuie să ştii cum.
  • În dimineaţa de Crăciun nu se mînâncă nimic până nu se termină slujba la biserică. Fetele şi flăcăii care încalcă acest obicei rămân necăsătoriţi.
  • Masa de Crăciun trebuie să fie mereu întinsă şi plină, ca tot anul familia să aibă mâncare pe săturate.
  • Dacă nu dăruieşti nimic în seara de Crăciun te va părăsi prosperitatea.
  • Unul din obiceiurile cele mai importante este, desigur, colindatul. Colindătorii, de obicei copii şi tineri, merg din casă în casă, realtând despre naşterea lui Isus. În colinde se combină slăvirea vieţii de zi cu zi, precum şi îndemnurile la fapte bune, la dărnicie şi la ospitalitate.

 

Din an în an sosesc mereu

La geam cu Moş Ajun.

E ger cumplit, e drumul greu,

Da-i obicei străbun.

Azi cu strămoşii cânt în cor

Colindul sfânt şi bun.

Tot moş era şi-n vreamea lor

Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc

În casa ta acum,

Dar sunt bordeie fără foc

Şi mîine-i Moş Crăciun.

Acum te las, fii sănătos

Şi vesel de Crăciun,

Dar nu uita, când eşti voios,

Române, să fii bun!

Versuri: Ciprian Porumbescu

index

 

Folclor din Moldova / Ludmila Romanciuc-Dutcovschi; cop. şi concepţia graf.: Mihai Bacinschi. – Chişinău: Arc, 2012 – 328 p.

Sărbătorile anului: (cântece, colinde, rugăciuni) / Mihai Ungureanu; notogr.: Dragomir Şarban; cop.: Mihai Bacinschi; il.: Dumitru Iazan. – Chişinău: Arc, 2013 – 96 p.