Arhive

Chișinăul inimii mele

Astăzi Chișinăul marchează 584 de ani de la prima atestare documentară. Orașul ne-a precedat și ne va supraviețui. Datoria noastră este să zidim viitorul prin valorificarea trecutului. Vă propunem cele mai cărți care vă ajută să aflați bogăția spirituală și culturală a capitalei noastre.

Chişinăul în literatură : Antologie ; alcăt. și coord. : Genoveva Scobioală ; respons. de ed. Lidia Kulikovski . – Chişinău : Grafema Libris, 2011 . – 575 p.

Cartea este rodul muncii cercetătorilor de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, contribuția la zestrea cultural-artistică a Chișinăului. Volumul cuprinde cele mai reprezentative opere literare consacrate orașului Chișinău în ultimele două secole și satisface doleanțele cititorilor pasionați de istoria și cultura orașului în care locuiesc.

Chişinăul din amintire / Iurie Colesnic ; pref. : Lidia Kulilovski ; Bibl. Mun. „B.P. Hasdeu” . – Chişinău : Grafema Libris, Ulysse, 2011 . – 516 p. : foto

Volumul este destinat pentru o cunoaștere mai bună a istoriei Chișinăului, prezentându-ne diverse aspecte cum ar fi administrație publică, cultură, educație, personalități.
Sunt capitole ce fac referințe la barierele Chișinăului (Căușeni, Bender, Dubăsari), Primăria Chișinău (se dă listele primarilor orașului Chișinău, în ordine cronologică din anul 1831 până în prezent), Catedrala „Nașterea Domnului” (e prezentat un scurt istoric al catedralei), Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (istoria instalării), monumentele dispărute: monumentul lui Alexandru al II-lea, Monumentul celor trei martiri, monumentul Unirii etc., morile Chișinăului, ultimul tramvai etc.
Fiecare capitol include fotografii de epocă ale monumentelor și persoanelor amintite.

Chişinăul şi chişinăuienii / Iurie Colesnic ; pref. : Lidia Kulikovski ; Bibl. Mun. „B.P. Hasdeu” . – 
Chişinău : S.n., 2012 . – 600 p. : foto

Autorul povesteşte despre străzile oraşului şi personalităţi, legate cu ele, despre diferite grupe de locuitori ale Chişinăului. Cea mai mare parte a cărții se referă la diverse personalități din Chișinău, care au contribuit la dezvoltarea oraşului în mod diferit. Autorul face o diferențiere între personalitățile chișinăuiene în dependență de profil. Astfel, subiectele țin de următoarele aspecte: fețele Chișinăului de altădată, ambasadori basarabeni, celibrităţi aflate în vizită la Chişinău: Mstislav Dobujinski, Henri Barbusse, Liviu Rebreanu, Constantin Negruzzi, Ivan Aksakov, Alexandr Veltman etc.

Chişinăul din inima noastră / Iurie Colesnic ; Bibl. Mun. „B.P. Hasdeu” . – Chişinău : S.n., 2014 . – 636 p. : foto

„De douăzeci și ceva de ani, de la schimbarea cursului istoriei de la socialismul dezvoltat la capitalismul sălbatic, Chișinăul se află pe linia întâi a dilemei de a fi sau nu a fi un oraș cu trecut istoric. Sunt demolate cartiere întregi din orașul istoric pentru a fi înălțate terenuri de dormit. Am ajuns ca banii să dicteze destinul acestei capitale…” – Iurie Colesnic. Lucrarea reflectă istoria și cultura orașului, având caracter enciclopedic și reflectă aspecte din istoria Basarabiei, personalități care au contribuit la dezvoltarea culturii, au participat la dezvoltarea vieții sociale. Fiecare articol conține fotografii de arhivă.

Chișinău : bulevarde, străzi, piețe, parcuri : ghid enciclopedic / ed. îngrijită de Mariana Harjevschi ; coord. : Lidia Kulikovski, Ana Răileanu ; echipa de elab. : Taisia Foiu, Claudia Tricolici, Nadejda Mășcăuțanu, Irina Osovski ; red. șt. : Andrei Eșanu ; red. : Vlad Pohilă ; lector : Valeriu Rață . – Chișinău : s.n., 2017 . – 
377 p. : 4 p. hărți

„Această carte este prima încercare de cercetare exhaustivă și de structurare a informației despre sistematizarea urbei noastre de la începuturi și pînă azi” Ghidul include informație despre 807 de bulevarde, străzi, stradele, pieţe și parcuri, cât și despre oamenii, evenimentele, localitățile în memoria cărora au fost numite. Volumul a fost elaborat la inițiativa Primăriei Municipiului Chișinău de către un colectiv de autori din cadrul Departamentului „Memoria Chișinăului” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, avîndu-i în calitate de coordonatori  pe conf. univ. dr. Lidia Kulikovski și Ana Răileanu, colaboratoare a Primăriei Municipiului Chișinău între anii 1985-2015. Ediția a fost îngrijită de către directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dr. în șt. ale comunicării Mariana Harjevschi.

Identitățile Chișinăului : Materialele conferinței internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a IV-a, 19-20 octombrie 2017, Chișinău, Republica Moldova / coord. : Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu . – Chișinău : Arc, 2018 . – 296 p. : foto

Cartea cuprinde materialele conferinței cu același titlu care a avut loc în septembrie 2012. Autorii se referă la situația orașului din secolul XVIII-lea, perioada țaristă, anii interbelici, perioada sovietică și cei 20 de ani de independență. Istoricii reprezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală.

Chişinăul ascuns, sau o încercare de resuscitare a memoriei unui oraş : album / Lică Sainciuc . – 
Chişinău : Lumina, 2018 . – 176 p. : il.

„Cartea conține o suită de imagini și texte minimaliste despre un Chișinău mai mult personalizat decât cel pretins a fi comun. Autorul reia subiectul unor intersecții în timp și spațiu ale străzilor și caselor, reunite într-o schemă ce ține de primele vetre, apoi de cele două domenii mănăstirești de altădată (Galata ți Sfânta Vinere), extinse în continuare pe parohii, piețe, cimitire, mahalale și case de referință. Peste acest concept, realizat în multe fotografii, hărți și desene, autorul aplică dinamismul halucinant al toponimiei orașului văduvit de elementul medieval și al străzilor ce se întrezăresc încă printre noile și mai noile construcții și planificări. Fiind prin excelență o proiecție subiectivă a fizionomiei capitalei, „Chișinăul ascuns” se înscrie în lista puținelor instrumente de cunoaștere a orașului bazate pe documente, expertiză și observații de lungă durată” Nicolae Pojoga

Chișinăul meu ; alc. N.G. Cataeva . – 
Moskova : Chișinău : Galeria, 2015 . – 279 p. : il.

Portretul Chișinăului văzut cu ochii orășenilor din diferite epoci și timpuri, uniți prin recunoștința față de capitala îndrăgită – acesta este subiectul acestei cărți cu multe voci. Amintiri ale unor chișinăuieni din trei secole au fost reunite sub aceeași copertă: memorii ale celor mai mari oameni de cultură și contemporani de-ai noștri – actori, oameni de litere, politicieni, oameni de afaceri.

Chişinau : [album] / Amedeo Carrocci . – 
Chişinău : GrafiCart, 2004 . – 108 p. : il.

Amedeo Carrocci este un fotograf, un „poet” care descrie prin intermediul aparatului de fotografiat istoria diferitor popoare.
Lucrarea Chișinău este un album de artă fotografică pe paginile căruia este relatată arta, arhitectura și chipurile personalităților ce au marcat viața orașului Chișinău.
Albumul se deschide cu un Cuvânt-înainte adresat de primarul general al municipiului, Serafim Urecheanu. La final este inclus un articol care face referință la o pagină ce ilustrează istoria planului urbanistic al Chișinăului. Textul este scris în trei limbi: română, engleză, italiană.
Este inclusă și Odă orașului Chișinău semnată de poetul Gheorghe Vodă. La finele albumului avem indexul imaginilor și Planul urbanistic al Chișinăului din anul 1817, găsit în Arhiva istorico-militară din Moscova, însoțit de comentarii.

Chișinău, Evocări interbelice / ed. îngr. Diana Vrabie ; cuv. înainte Adrian Dinu Rachieru . – 
București : Eikon . – 387 p., il.

Antologia de față colecționează „mărturii sugestive” din același segment temporal, identificând – prin alte voci – „reconfigurările ființale” pe care, în timp, le-a cunoscut capitala fostei gubernii. Dezgropând texte vechi, acest buchet de mărturii traversează vremuri de decizii: o epocă zbuciumată, de măreție și efervescență, vestind reapropierea spirituală.

„Mult mi-i drag orașul meu dorul vieții – Chișinău c-am crescut aici și tu, și eu”

La mulţi ani, Chişinău!

Provocarea verii e în toi, şi deoarece astăzi, 17 iulie se împlinesc 583 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului, tematica zilei a fost „La mulţi ani, Chişinău!”. Copiii au răsfoit cu plăcere cărţile de la expoziţia cu genericul „Chişinău – leagănul inimii mele”, au căutat şi au citit informaţie despre strada pe care locuiesc în cartea „Chişinău: bulevarde, străzi, pieţe, parcuri”, majoritatea copiilor locuind pe strada bibliotecii – Maria Drăgan. Mai apoi cu entuziasm au făcut următoarele teste: „Cunoaşteţi Chişinăul?”, „Cât de bine cunoaşteţi străzile Chişinăului?”,  „Ghiciţi edificiile din Chişinău!” şi „Recunoaştem Chişinăul după imagini”. Câte 70 % răspunsuri corecte pentru copii e un rezultat bun, recunosc că nici eu nu am acumulat mai mult de 80 % la unele teste 🙂  Mulţumim mult doamnelor Taisia Foiu şi Eugenia Filip  pentru că au le-au creat pentru cititorii noştri şi pentru noi, bibliotecarii! Participanţii au mai studiat cele 100 de curiozităţi despre oraşul Chişinău, iar pentu a se relaxa şi-au exprimat dragostea pentru capitala noastră în desene.

 Impresiile copiilor sunt: „super interesant”, „super distractiv”, „megafericire”, „activităţi variate şi interesante”.

Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt – simbol de bază al statului moldovenesc


Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt, din Grădina Plublică Ştefan Cel Mare şi Sfînt, orientat spre str. Mitropolit Bănulesu-Bodoni, respectiv Piaţa Marii Adunări Naţionale. A fost dezvelit la 29.04.1928 cu ocazia aniversării a zecea a hotărîrii Sfatului Ţării privind unirea Basarabiei cu România. Creaţie a sculptorului Alexandru Plămădeală, arhitect – E. Bernardazzi. Este o operă sobră, impozantă, ce se evidenţiază prin unitate compoziţională, prin tratarea monolită a formelor, chipul domnului Moldovei fiind surprins într-o poziţie ce-l caracterizează reuşit ca apărător al ţării si al creştinătăţii. Asamblat la intersecţie de străzi cu piaţa centrală a oraşului, la intrare în vechiul parc, statuia, împreună cu grilajul decorativ, cu poarta şi cu elementele decorative de amenajare, formează un complex monumental unitar, constituind un adevărat simbol al municipiului. Vitregiile prin care a trecut monumentul sunt descriese in Hronicul lui – nişte plăci din bronz, montate pe pilonii porţii din spatele statuii, cu următorul text:

 „29 aprilie 1928 – îmălţat prin osârdia fiilor Basarabiei. 28 iunie 1940 – evacuat la vaslui. Soclul rămas la Chişinău – demolat. 25 august 1942 – readus la Chişinău. Postat ăn faţa Arcului de triumf. 20 august 1944 – evacuat la Craiova. 1945 – reinstalat la Chişinău. Crucea, spada, soclul, inscripţiile – schimbate şi denaturate. 1972 – strămutat cu 18 m spre uitare – în adîncul parcului. Dar în anii ce au urmat, Basarabenii cu numele lui Ştefan Cel Mare au repurtat trei victorii sfinte – Limba de stat, Grafie latina(31 august 1989), Drapel tricolor(27 aprilie 1990), Suveranitate (23 iunie 1990) – întru îmtregirea neamului în cuget şi simţire; ASTĂZI – 31 august 1990 – reaşezat pe locul iniţial, restabilite inscripţiile autentice. Soclul – durat din aceeaşi piatră aleasă din stâncă de meşterii din cosăuţi”.

 

După ce am facut cunoştinţă cu istoria Monumentului Ştefan Cel Mare, împreună cu participanţii,  ne-am orientat cum şi unde e amplasat monumentul, utilizînd Harta Oraşului Chişinău.
 
 
Chişinău : enciclopedie / Chişinău : Museum, 1997. – 569 p.; p. 326-237

 Curiozităţi despre capitala Republicii Moldova
„Nimeni nu poate fi istoric dacă nu este însoțit de curiozitate” 
Arnold Toynbee 
Chişinăul este o adevărată încântare pentru turiştii care îl vizitează pentru prima data. Strazile sunt perpendiculare una pe alta. Artera principala este Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar de-a lungul acesteia se găsesc majoritatea instituţiilor importante. Adevărata splendoare este în timpul verii: sub cerul azuriu se întind bulevardele largi şi moderne, care se întretaie cu coloritul străzilor vechi ale Chişinăului, cu clădirile din piatră albă; un oraş activ, dar în acelaşi timp liniştit.
Chisinăul este situat într-o zonă cu climă destul de moale, temperat-continentală, se manifestă vecinătatea cu Marea Neagră
Viaţa culturală este menţinută de muzee, săli de concerte, biblioteci, Case de Cultură, cinematografe.  

Curiozităţi ale Oraşului Chişinău:

Cel mai mare cimitir din Europa Cimitirul Sfântul Lazăr („Doina”) este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi. El a fost deschis în anul 1966.  
Cea mai veche biserică, închisă accesului, Biserica Măzărache este cea mai veche clădire din Chişinău. Construită în 1742, biserica este cel mai vechi şi cel mai valoros edificiu din oraş, singurul care păstrează arhitectura medievală moldovenească. În jurul ei se află şi cea mai veche necropolă a capitalei, datată cu secolele XV-XVI, iar pe aceeaşi colină izvorăşte apa de la care-şi trage numele Chişinăul. În 1955, autorităţile sovietice au cedat monumentul ruşilor de rit vechi în schimbul bisericii lor, care fusese demolată în timpul construcţiei bulevardului Tineretului (azi Grigore Vieru). Fiind o comunitate închisă, până nu demult lipovenii n-au lăsat picior de străin să calce pe acele locuri. Chiar şi specialiştii au ajuns să studieze vestigiile doar după intervenţia Ministerului Culturii.
 În Chişinăul istoric au existat trei arcuri de triumf, dintre care s-a menținut doar cel mai impunător ca valoare arhitecturală.

Arcul de Triumf din Chișinăul actual, parte integrantă din complexul arhitectural al centrului urban, este construit din piatră albă șlefuită, de formă pătrată, cu patru deschideri, fiind amplasat pe axa principală a Catedralei Mitropolitane Nașterea Domnului (1830) şi Clopotniţei Catedralei (1835). Monumentul cu o înălțime de 13 m are ornamentele şi capitelurile executate din ceramică, ce imită stilul corintic. Baza construcţiei este înscrisă în patru piloni masivi corintici, plasați pe postamente speciale ce servesc drept pasaje pentru pietoni. Nivelul superior este decorat în stil clasic.  Arcul de Triumf din Chișinăul este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.
Despre acestea şi multe alte curizităţi ale capitalei Republicii Moldova am discutat astăzi cu elevii Şcolii Primare nr. 82 – clasa a IV-a A

Maria Drăgan – cînd sunt adevăraţi, cântăreţii nu au moarte.


Maria Drăgan s-a născut la 23 iulie 1947 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni în familia lui Anastasie şi Alexandrei Drăgan. Este al patrulea copil în familie. După terminarea studiilor de la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din Chişinău. Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel” (1974-1975) şi „Lăutarii” şi în cadrul formaţiei „Bucuria”. A cântat la restaurantul „Beciul vechi” din Chişinău şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău.
S-a stins prematur din viaţă în satul natal la vârsta de 39 de ani la 6 ocombrie 1986. Mumele Mariei Drăgan a fost înveşnicit în denumirea străzilor ce îi poartă numele în or. Chişinău şi în Nisporeni. Deasemenea, cu onoare şi mîndrie îi veşnicim numele, noi, filială a Bibliotecii Municipale «B.P. Hasdeu»
Repertoriu :
Maria Drăgan şi-a format repertoriul cu cântece culese din diferite zone ale Moldovei.
1.Hop, lele, hop
2.Leliţă Ioană
3.Foaie verde bob năut (cântec lăutăresc)
4.Vino, bade, vino!
5.Bine îi la şezătoare (Toarce, lele, toarce)
6.Cioca-boca la fereastră
7.Vai, sărmana turturică
8.De s-ar afla cineva (doină)
9.Cine nu-i de veselie