Arhive

La mulţi ani, Chişinău!

Provocarea verii e în toi, şi deoarece astăzi, 17 iulie se împlinesc 583 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului, tematica zilei a fost „La mulţi ani, Chişinău!”. Copiii au răsfoit cu plăcere cărţile de la expoziţia cu genericul „Chişinău – leagănul inimii mele”, au căutat şi au citit informaţie despre strada pe care locuiesc în cartea „Chişinău: bulevarde, străzi, pieţe, parcuri”, majoritatea copiilor locuind pe strada bibliotecii – Maria Drăgan. Mai apoi cu entuziasm au făcut următoarele teste: „Cunoaşteţi Chişinăul?”, „Cât de bine cunoaşteţi străzile Chişinăului?”,  „Ghiciţi edificiile din Chişinău!” şi „Recunoaştem Chişinăul după imagini”. Câte 70 % răspunsuri corecte pentru copii e un rezultat bun, recunosc că nici eu nu am acumulat mai mult de 80 % la unele teste 🙂  Mulţumim mult doamnelor Taisia Foiu şi Eugenia Filip  pentru că au le-au creat pentru cititorii noştri şi pentru noi, bibliotecarii! Participanţii au mai studiat cele 100 de curiozităţi despre oraşul Chişinău, iar pentu a se relaxa şi-au exprimat dragostea pentru capitala noastră în desene.

 Impresiile copiilor sunt: „super interesant”, „super distractiv”, „megafericire”, „activităţi variate şi interesante”.

Reclame

Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt – simbol de bază al statului moldovenesc


Monumentul lui Ştefan Cel Mare şi Sfînt, din Grădina Plublică Ştefan Cel Mare şi Sfînt, orientat spre str. Mitropolit Bănulesu-Bodoni, respectiv Piaţa Marii Adunări Naţionale. A fost dezvelit la 29.04.1928 cu ocazia aniversării a zecea a hotărîrii Sfatului Ţării privind unirea Basarabiei cu România. Creaţie a sculptorului Alexandru Plămădeală, arhitect – E. Bernardazzi. Este o operă sobră, impozantă, ce se evidenţiază prin unitate compoziţională, prin tratarea monolită a formelor, chipul domnului Moldovei fiind surprins într-o poziţie ce-l caracterizează reuşit ca apărător al ţării si al creştinătăţii. Asamblat la intersecţie de străzi cu piaţa centrală a oraşului, la intrare în vechiul parc, statuia, împreună cu grilajul decorativ, cu poarta şi cu elementele decorative de amenajare, formează un complex monumental unitar, constituind un adevărat simbol al municipiului. Vitregiile prin care a trecut monumentul sunt descriese in Hronicul lui – nişte plăci din bronz, montate pe pilonii porţii din spatele statuii, cu următorul text:

 „29 aprilie 1928 – îmălţat prin osârdia fiilor Basarabiei. 28 iunie 1940 – evacuat la vaslui. Soclul rămas la Chişinău – demolat. 25 august 1942 – readus la Chişinău. Postat ăn faţa Arcului de triumf. 20 august 1944 – evacuat la Craiova. 1945 – reinstalat la Chişinău. Crucea, spada, soclul, inscripţiile – schimbate şi denaturate. 1972 – strămutat cu 18 m spre uitare – în adîncul parcului. Dar în anii ce au urmat, Basarabenii cu numele lui Ştefan Cel Mare au repurtat trei victorii sfinte – Limba de stat, Grafie latina(31 august 1989), Drapel tricolor(27 aprilie 1990), Suveranitate (23 iunie 1990) – întru îmtregirea neamului în cuget şi simţire; ASTĂZI – 31 august 1990 – reaşezat pe locul iniţial, restabilite inscripţiile autentice. Soclul – durat din aceeaşi piatră aleasă din stâncă de meşterii din cosăuţi”.

 

După ce am facut cunoştinţă cu istoria Monumentului Ştefan Cel Mare, împreună cu participanţii,  ne-am orientat cum şi unde e amplasat monumentul, utilizînd Harta Oraşului Chişinău.
 
 
Chişinău : enciclopedie / Chişinău : Museum, 1997. – 569 p.; p. 326-237

 Curiozităţi despre capitala Republicii Moldova
„Nimeni nu poate fi istoric dacă nu este însoțit de curiozitate” 
Arnold Toynbee 
Chişinăul este o adevărată încântare pentru turiştii care îl vizitează pentru prima data. Strazile sunt perpendiculare una pe alta. Artera principala este Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar de-a lungul acesteia se găsesc majoritatea instituţiilor importante. Adevărata splendoare este în timpul verii: sub cerul azuriu se întind bulevardele largi şi moderne, care se întretaie cu coloritul străzilor vechi ale Chişinăului, cu clădirile din piatră albă; un oraş activ, dar în acelaşi timp liniştit.
Chisinăul este situat într-o zonă cu climă destul de moale, temperat-continentală, se manifestă vecinătatea cu Marea Neagră
Viaţa culturală este menţinută de muzee, săli de concerte, biblioteci, Case de Cultură, cinematografe.  

Curiozităţi ale Oraşului Chişinău:

Cel mai mare cimitir din Europa Cimitirul Sfântul Lazăr („Doina”) este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi. El a fost deschis în anul 1966.  
Cea mai veche biserică, închisă accesului, Biserica Măzărache este cea mai veche clădire din Chişinău. Construită în 1742, biserica este cel mai vechi şi cel mai valoros edificiu din oraş, singurul care păstrează arhitectura medievală moldovenească. În jurul ei se află şi cea mai veche necropolă a capitalei, datată cu secolele XV-XVI, iar pe aceeaşi colină izvorăşte apa de la care-şi trage numele Chişinăul. În 1955, autorităţile sovietice au cedat monumentul ruşilor de rit vechi în schimbul bisericii lor, care fusese demolată în timpul construcţiei bulevardului Tineretului (azi Grigore Vieru). Fiind o comunitate închisă, până nu demult lipovenii n-au lăsat picior de străin să calce pe acele locuri. Chiar şi specialiştii au ajuns să studieze vestigiile doar după intervenţia Ministerului Culturii.
 În Chişinăul istoric au existat trei arcuri de triumf, dintre care s-a menținut doar cel mai impunător ca valoare arhitecturală.

Arcul de Triumf din Chișinăul actual, parte integrantă din complexul arhitectural al centrului urban, este construit din piatră albă șlefuită, de formă pătrată, cu patru deschideri, fiind amplasat pe axa principală a Catedralei Mitropolitane Nașterea Domnului (1830) şi Clopotniţei Catedralei (1835). Monumentul cu o înălțime de 13 m are ornamentele şi capitelurile executate din ceramică, ce imită stilul corintic. Baza construcţiei este înscrisă în patru piloni masivi corintici, plasați pe postamente speciale ce servesc drept pasaje pentru pietoni. Nivelul superior este decorat în stil clasic.  Arcul de Triumf din Chișinăul este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.
Despre acestea şi multe alte curizităţi ale capitalei Republicii Moldova am discutat astăzi cu elevii Şcolii Primare nr. 82 – clasa a IV-a A

Maria Drăgan – cînd sunt adevăraţi, cântăreţii nu au moarte.


Maria Drăgan s-a născut la 23 iulie 1947 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni în familia lui Anastasie şi Alexandrei Drăgan. Este al patrulea copil în familie. După terminarea studiilor de la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din Chişinău. Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel” (1974-1975) şi „Lăutarii” şi în cadrul formaţiei „Bucuria”. A cântat la restaurantul „Beciul vechi” din Chişinău şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău.
S-a stins prematur din viaţă în satul natal la vârsta de 39 de ani la 6 ocombrie 1986. Mumele Mariei Drăgan a fost înveşnicit în denumirea străzilor ce îi poartă numele în or. Chişinău şi în Nisporeni. Deasemenea, cu onoare şi mîndrie îi veşnicim numele, noi, filială a Bibliotecii Municipale «B.P. Hasdeu»
Repertoriu :
Maria Drăgan şi-a format repertoriul cu cântece culese din diferite zone ale Moldovei.
1.Hop, lele, hop
2.Leliţă Ioană
3.Foaie verde bob năut (cântec lăutăresc)
4.Vino, bade, vino!
5.Bine îi la şezătoare (Toarce, lele, toarce)
6.Cioca-boca la fereastră
7.Vai, sărmana turturică
8.De s-ar afla cineva (doină)
9.Cine nu-i de veselie