Arhive

Ziua profesională a Salvatorului din  Republica Moldova- 05.04.2016

Sunteți o structură a oamenilor speciali, chemați să interveniți în situații speciale, fiecare misiune fiind o luptă pentru viață, o luptă cu secundele și cu propriile limite.

Cu ocazia Zilei Salvatorului vrem să vă mulțumim și să vă felicităm pentru modul profesionist și plin de dăruire în care vă îndepliniți misiunile!

Mulţumim pentru sacrificiul vostru, mulţumim că în fiecare zi luptaţi pentru siguranţa cetăţenilor.

 La multi ani !!!

 

Reclame

Dragobetele – sărbătoarea tinereţii 
şi a iubirii!


Dragobetele este o sărbătoare celebrată de români pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată în popor echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbătoare a iubirii.
Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor, după cum se precizează în volumul Tradiții și obiceiuri românești, coordonat de editura Flacăra. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. 
Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.
 Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine  pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală  Dragobetele sărută fetele!”
Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete. 
Dragobete

de Cezarina Adamescu
Dragobetele voinic

 Fură fete pe colnic.

Fură şi le prinde-n horă
Şi le joacă-aşa, vreo oră.
Ba şi două, măi băiete,
Că-i frumos, şi-i Dragobete.
Dar şi fetele îl plac
Îl sărută fiindcă-i dac;
Fără bai, c-aşa e datul
Darul lui e sărutatul,
Strânsul de mijloc subţire
Că li-e tuturora mire.
Fetele roşesc un pic
Dar le trece, nu-i nimic.
Dragobete-ndrăgostit
Pe meleag blagoslovit

„Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însă cuvintele au întotdeauna nevoie de dragoste”

 Ionuţ Caragea



Tic tac! Anul Nou se apropie !




Ajunul Anului Nou sau Revelionul este la 31 decembrie, ultima zi a anului din calendarul gregorian. În societățile moderne, Ajunul Anului Nou este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări.


Dor de iarnă  
                                               Steliana Grama 
Săniuța ruginește

Bosumflată într-un cui –

E decembrie, vezi bine, 
Iar zăpadă încă nu-i!

De-ar cădea doar o ninsoare 
Sau măcar un fulgușor, 
Că mi-e dor și de patine
Și de iarnă îmi e dor!

Și-apoi, dacă nu-i zăpadă
Și troianul de nu-i bun,
Cum veni-va, cum veni-va, 
Cum veni-va Moș Crăciun?


Vă urăm un an  mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi 
plin de succese.
La mulţi ani!

În aşteptarea lui Moş Nicolae

    
 
 Chiar şi în era tehnologiilor informaţionale copiii cred cu adevărat în miracole şi aşteaptă daruri. Un personaj adorat de copiii din toată lumea pentru cadourile aduse în fiecare an este Moş Nicoale

       În noaptea de 5 (18) spre 6 (19) decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghetuţe dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.
   Se spune că însuşi Sfântul Nicolae a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-şi vândă fetele, crezând că astfel se va chivernisi. Plânsetele şi rugăminţile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet negru. Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinţa sa. Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reuşit să se mărite curând. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie şi apoi cea mică au reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi până în zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi nouă, şi în special copiii, primesc daruri de la Moşul.
Iar voi ati pregătit ghetuţele?

Ziua Bibliotecii Maria Drăgan

 Motto: 
„Biblioteca este cheia care deschide porţile învăţământului”. Andre Maurois

La data de 22 octombrie, biblioteca Maria Drăgan, va sărbători „Ziua bibliotecii”.
În întîmpinarea acestui eveniment, biblioteca a pregătit pentru cititori un program divers. Scopul acestei zile este de a însufleți dragostea de carte și de a îndrepta atenția copiilor către lectură.

Program:
  • 10.00 – Întîlnirea scriitorului Arcadie Suceveanu cu elevii claselor a IV-a  ai Şcolii primare nr. 82
  • 13.00 – Vizită ghidată – prezentarea serviciilor de bibliotecă – participă elevii clasei I ai Şcolii primare nr. 82
  • 15.30 – Atelier de creație – Confecționarea unui tablou în tehnica „Craquelure”
Vă așteptăm joi, 22 octombrie, începănd cu ora 10.00, pentru a intra în lumea cărților și a sărbători împreună cu noi Ziua Biliotecii Maria Drăgan.

„Cărţile işi au destinul lor. Depinde de cum sunt primite de cititori”.              
                                                           Terentianus Maurus