Arhive

Duminica iertării: nici o supărare la inimă

     

      
     Astăzi este Duminica iertării şi împăcării, ziua ce precede întrarea în Postului Mare. Această zi este împodobită cu frumoase tradiţii şi obiceiuri pe care creştinii ortodocşi le respectă pentru a avea un post uşor, cu împliniri care să înfrîneze puterea păcatului. În această zi rudele, prietenii şi vecinii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii pentru eventualele greşeli pentru a întra cu sufletul curat în Post. Tradiţia spune că persoanele care se consideră vinovate, de o greşeală din trecut, şi îşi doresc să se împace cu cineva cu care s-au certat, îi aduce acesteia, ca semn al reconcilierii şi a dorinţei de a fi iertat: prăjituri, cozonaci, nuci şi fructe. Tot în acestă duminică tinerii căsătoriţi îi vizitează pe naşii de cununie şi le urează sănătate şi post uşor.
     Un ritual vechi este Baterea halviţei. La acest ritual vesel participă copiii şi adolescenţii. Gazda leagă o bucată de alviţă cu o sfoară şi o plimbă în faţa tinerilor organizaţi pe echipe de câte doi. Participanţii la ritual au mâinile legate la spate şi încearcă să prindă bucata de halviţă cu gura, un lucru foarte dificil.
     Altă tradiţie este Vergelul sau refenelele: după asfinţitul soarelui se organizează un program satiric: un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele „bătrâne” şi feciorii „tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.
     O tradiţie deosebită este „îmblânzirea soacrelor”: nurorile prepară plăcinte cu brânză dulce şi cu stafide pe care le dăruiesc soacrelor, sperând ca în timpul Postului relaţiile lor să rămână „dulci”.
     De secole există o tradiţie primită cu bucurie de copiii din familiile sărmane. Credincioşii le oferă acestor copii şapte sticle cu lapte, care simbolizează cele şapte săptămâni de post. Tradiţia spune că acest ritual atrage sporul în familia credincioşilor generoşi.
     În unele localităţi s-a mai păstrat o veche datină a focurilor purificatoare: ăe înserat se aprind focuri pe dealurile satului. Această tradiţie semnifică purificarea atmosferei în localitatea respectivă prin alungarea forşţelor răului şi prinperpetuarea renaşterii la viaţă.
                                                                     
                                                                                 „Iertarea este începutul iubirii”

Mărţişorul bibliotecii

La biblioteca Maria Drăgan au loc mai multe ateliere de creaţie. De fiecare dată sunt efectuate cu multă dragoste şi răbdare obiecte handmade, pe care copiii le duc acasă pentru a le oferi părinţilor motive de bucurie şi mândrie. În aşteptarea  primăverii copiii au confecţionat simbolul lunii martie – un mărţişor deosebit, care nu poate fi pus la piept, în schimb încântă privirile tutror utilizatorilor bibliotecii.


Ne-am pornit cu semănatul!


La 14 ianuarie creştinii ortodocşi marchează sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare. Vasile din Cezareea Cappadociei, cunoscut sub numele Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini. 
Sf.Vasile este serbat de Biserica ortodoxă pe data de 14 ianuarie. Conform tradiţiei, în ajun de Sf.Vasile cetele de urători, mascaţi în Capra sau Pluguşorul, pornesc pe la casele oamenilor cu uratul. De sărbătoare se pregătesc  mîncărurile din carne de porc, sarmalele sau vinul roşu, se coc prăjituri de casă şi învîrtită cu nuci, gem sau brînză. Gospodinele se pregătesc din timp să întîmpine urătorii cu tot ce au mai bun, dulciuri, mere şi nu în ultimul rînd, bani. Se spune că dacă stăpînul casei primeşte urători, anul care vine va fi unul cu spor, iar casa îi va fi păzită de cele rele.

În dimineaţa de 14 ianuarie, copii merg cu Semănatul sau Sorcova, aruncînd cu boabe de grîu, grăunţe de păpuşoi, ovăz şi binecuvînteză familia. Seminţele care cad în ogradă sau locuinţă simbolizează credinţa într-un an mai prosper şi o roadă bogată.

SORCOVA
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Peste vara, primavara,
Ca un par, ca un mar,
Ca un fir de trandafir”
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!



Tic tac! Anul Nou se apropie !




Ajunul Anului Nou sau Revelionul este la 31 decembrie, ultima zi a anului din calendarul gregorian. În societățile moderne, Ajunul Anului Nou este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări.


Dor de iarnă  
                                               Steliana Grama 
Săniuța ruginește

Bosumflată într-un cui –

E decembrie, vezi bine, 
Iar zăpadă încă nu-i!

De-ar cădea doar o ninsoare 
Sau măcar un fulgușor, 
Că mi-e dor și de patine
Și de iarnă îmi e dor!

Și-apoi, dacă nu-i zăpadă
Și troianul de nu-i bun,
Cum veni-va, cum veni-va, 
Cum veni-va Moș Crăciun?


Vă urăm un an  mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi 
plin de succese.
La mulţi ani!

Iarnă, bine ai venit!

Atmosfera sărbătorilor de iarnă aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întîlnim pe Moş Craciun. Luna decembrie nu este doar prima lună de iarnă ci şi luna în care sărbătorile şi buna dispoziţie trebuie să se regăsească în fiecare casă. În fiecare an, chiar dacă întâmpinam frigul cu dificultate, iarna geroasă aduce după sine mai multe sărbători şi tradiţii care ne fac viaţa mult mai uşoară.

Împodobirea bradului 
Bradul deţine rolul principal în această perioadă. Împodobitul acestuia este cel mai îndrăgit obicei de sărbători, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde, chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor de iarnă! Bradul de azi, în fiecare casă are o semnificaţie aparte, fie ca-i verde sau alb, artificial sau natural. Cît despre împodobit, fiecare cu stilul său, casnic, stilizat sau excentric.
Biblioteca Maria Drăgan a creat cei mai originali brăduţi handmade.

Să trăieşti, 
Să ne creşti 
Ca-n poveşti, 
O, brad frumos!


Sunt nişte brăduţi cu stropi de nea şi stropi de veselie, dar mai ales cu picături din sufletele noastre…
Vă dorim ca Moş Crăciun să vă găsească sănătoşi şi bucuroşi în sînul familiei.