Arhive etichetă | Chișinăul citește

„Un secret în Los Angeles”, autor Doina Postolachi

Ce este visul?   

Visul e lumea unde totul e posibil, lumea în care cele mai intense dorințe  și cele mai  puternice frici prind viață, devenind pentru o noapte ori pentru câteva clipe, sau pentru un vis realitatea noastră. Visul e o călătorie a spiritului în alte lumi, unde trecutul și prezentul se întrepătrund și viitorul poate fi trăit cu anticipație. Toți visăm, însă nu toți credem în puterea visului. Ne-am întrebat vreodată de unde provin visele și care e misterul lor? Posibil, visul este o harta a comorilor ascunse în noi. Interesul pentru vis s-a dezvoltat din vremuri străvechi. De la shamani, babe, clarvăzători la cărți și dicționare despre vise, taina visului, devenind în cele din urmă prețios instrument pentru psihologi.
   Doina Postolachi invită la visare și la urmarea îndemnului din vis  în ,,Un secret în Los Angeles” . Poate secretul Los Angeles-ului  e o dovadă de dragoste din partea Universului, poate acest vis al protagonistei, e un dar de la îngerul păzitor, un mic , dar semnificativ, mesager al divinității.  
 Povestea vieții menajerei Karen cheamă la visare, acolo unde dorințele își găsesc soluția, emoțiile își găsesc eliberarea, acolo unde ieșim învingători.  
           ,,Karen se simțea din ce în ce mai ușurată…Doamne, lumea visătorilor este atât de minunată! Fără visători, nu ar fi existat fericirea, vindecarea, abundența financiară…
Acestea există azi pe lume pentru că au fost visate de cineva odată!”

           

Ș i ca să nu moară visurile și să nu îmbătrânim repede, după cum spunea Karen, să nu uităm să schimbăm pernele,poate, din când în când.
    Karen se considera o norocoasă și în viitorul nu prea îndepărtat va fi cea mai fericită străbunică din lume!

„Grădina de sticlă”, autor Tatiana Ţîbuleac – impresii

Impresia creată de cartea „Grădina de sticlă” își manifestă forța de impunere prin contradictoriul expus în roman, pe acesta putându-l califica și ca obiectiv al Tatianei Țîbuleac : redarea unor evenimente politice, economice și etnice într-un limbaj poetic prin care se fac diverse comparații și asocieri. Astfel se materializează expunerea unor acțiuni obiective în stil subiectiv prin acele cuvinte ale copilei, care, prin dureroasa povestire a propriei trăiri, își redă sinele prin sentimente cauzate de diverse evenimente specifice anilor ’80 și ’90. Acest mod de redare face simțită senzația asocierii (posibil inconștiente sau involuntare) acestei copile cu însăși autoarea romanului, care, prin limbajul folosit, poate fi calificată ca fiind copila dată. Acest fapt și condiționează autenticitatea lucrării. Multiplele istorii din roman (adopția Lastocikăi, trăirile sale negative din orfelinat și ulterior cu mama vitregă, modul de supraviețuire, impunerea limbii ruse ca intermediu de comunicare și ulterior redescoperirea destul de dificilă a limbii române, violența etc.) evidențiază dezagregarea unor relații, naivitatea unor obiective, răni ce pot fi văzute din punct de vedere psihic, transfigurarea propriei identități, o neliniște ce poate cauza diverse modificări psihologice, o căutare și permanentă încercare de a înțelege propriul eu. Textul dat în mod cert crează imaginea unei realități politice expuse în stil poetic, cel din urmă uneori fiind destul de dur prin analiza comparativă a două lumi diferite prin limbă, identitate, cultură, ideologie etc. și a căror diferență cauzează încă o durere a personajului. 
Anume redarea unui fundal social și istoric printr-un discurs literar și sentimental formează un personaj cu o bogată experiență de viață și care instituie realitatea nevralgică printr-o reabilitate literară și crează impresia unei analize efectuate prin sentiment și a unui simț redat prin asociere.

Care sunt impresiile voastre, dragi cititori?

În ospeție la ursulețul Marmi

Toți copiii din Chișinău știu cine este ursulețul Marmi, cartea „În ospeție la ursulețul Marmi”, de Mircea Grecu și Jana Grecu, fiind inclusă în Programul de lectură Chişinăul citeşte. Cartea conține cinci povești terapeutice capabile să prevină dependența de jocuri de calculator și droguri, să cultive simțul măsurii, să prevină sentimentul de frică și chiar să corecteze comportamentul agresiv. Copiii au citit cu multă plăcere poveștile, selectând varianta corectă la întrebările oferite și au meditat asupra fericirii adevărate, prieteniei, fricii și puterii.

Elevii Școlii Primare nr. 82 au venit cu drag la bibliotecă pentru o întâlnire cu scriitorul Mircea Grecu.  Autorul a dezvăluit detalii despre apariția cărții, felul în care au fost scrise poveștile, deosebirea poveștilor terapeutice de altele. Copiii au adresat o mulțime de întrebări: și serioase, și mai amuzante, Domnul Mircea Grecu răspunzând cu răbdare fiecăruia.

Toți participanții au avut parte de clipe de bucurie și multe emoții pozitive, dar și de o surpriză plăcută: autorul a oferit tuturor copiilor câte un exemplar al cărții „În căutarea fericirii pierdute”, pentru care i-au mulțumit scriitorului din suflet.

scr

 

„Puternic este cel care are inimă mare!”

Grădina de sticlă, autor Tatiana Ţîbuleac

sticla

Grădina de sticlă : roman / Tatiana Ţîbuleac . – Chişinău : Catrier, 2018 . – 176 p.

Grădina de sticlă e povestea celei care trebuia să corespundă marilor speranțe.  Întrebările te urmăresc și după lectura pasionantă a acestui roman de formație a unei fetițe abandonate, care adună și spală sticle pentru mama de împrumut, rusoaică. Între două limbi și două culturi, într-o margine de Chișinău, întrebările plutesc ca norii negri peste fericirea naivă a copilului.  Trecem prin anii de transformări ai Uniunii Sovietice, când la putere vine Gorbaciov. Aflăm că nu toată lumea se bucura de perestroikă. Erau destui cei care priveau cu dezaprobare slăbirea puterii sovietice.

„Limba aceea! Era mereu o luptă între urechi și gură, arareori câștiga gura. Cuvintele rusești îmi păreau mai lungi și însemnau mai multe deodată. O literă greșită te arunca dintr-o lume în alta. Chiar și tăcerile aveau ceva de sus. Dacă e scurt cuvântul taie ca în carne vie! Dacă e lung, nu-l pierde, mergi în rând cu el.”

Ar trebui poate să scriu rusește. Rusește, altfel se aranjează cuvintele. În românește îmi amintesc mai clar. Vreau să vă spun totul. Înger sau diavol, pe care să-l alegi când amândoi vânează același lucru? M-aș fi lipit și de-o lamă dacă m-ar fi mângâiat și mi-ar fi aruncat pâine. În dosul acelei uși strâmte și murdare mi s-a deschis o lume întreagă. Am pășit în ea pe negândite, cu frica unui copil care trăiste până atunci doar din resturi.

O poveste – chiar și cea mai scurtă, chiar și cea mai tristă – are mereu grijă să facă dreptate.”

Cartea face parte din Programul de lectură „Chişinăul citeşte”, categoria adulţi. http://hasdeu.md/ce-unde-cind-chisinaul-citeste-o-carte-7/