Arhive etichetă | port popular

Ziua Portului Popular

I8În ultima zi de duminică a lunii iunie va fi marcată Ziua Portului Popular. Sărbătoarea are drept scop promovarea valorilor autentice de patrimoniu cultural.

Portul popular a apărut în procesul formării comunităţii entice, oglindind caracterul, trăsăturile specifice, legăturile secular cu popoarele vechi. Portul tradiţional a fost creat de multe generaţii şi include cele mai valoroase realizări ale meşterilor. Una dintre cele mai timpurii reprezentări iconografice de port moldovenesc se referă la sec. XIV, atestată în “Cronica vieneză ilustrată” („Cronicon Pictum Vindobonense”). Ostaşii vlohi erau reprezentaţi în cămăşi lungi, în mantale de blană de tip „sarica”, cu cuşme de miel de formă conică. În perioada feudală broderia executată în atelierele mănăstireşti şi domeniale constituie adevărate opre de artă. Ca suport pentru broderie, cusătura cea mai veche este pînza de cînepă sau confecţionată în gospodărie: „din tort în tort”. În a doua jumătate a sec. XIX şi în sec. XX se foloseşte pe larg pînza subţire de bumbac de factură industrială. Din sec. XVIII ştergarele de cap se ornamentează cu vîrste cu fir metalic, mici broderii. Broderia pe piesele de port popular se realizează printr-o gamă variată de puncte. Indiferent de motive, sistemul tehnic al cusăturii tradiţionale urmăreşte textura pînzei pe care se coase, respectînd liniile drepte ale firelor de urzeală şi de beteală. Punctele de cusătură se compun dintr-o succesiune de linii drepte, verticale, oblice sau orizontale, din a căror combinare ritmică rezultă modelele. Predomină motivele geometrice, vegetale şi florale, mai rara întîlnim motive avimorfe şi zoomorfe. Broderia se execută cu fir de lînă şi „părul” mai întîi în culori naturale, ulterior colorate . Largă întrebuinţare au avut şi firele de cînepă, care mai apoi treptat au fost înlocuite cu bumbac de producţie industrială, cu lîniţă prelucrată industrial, cu fire de mătase şi borangic. Firul de metal se foloseşte din evul mediu.Relaţiile comerciale cu lumea orientală şi cu apusul european au contribuit la apariţia şi dezvoltarea cusăturilor şi a broderiilor cu fir de aur şi argint. Firul metalic sau argintat dădea o strălucire miraculoasă pieselor de port. Treptat firul metalic este folosit şi la ţesutul brîielor şi catrinţelor. În realizarea artistică a cusăturilor un rol important l-a avut culoarea. La confecţionarea cămăşilor se folosesc doua-trei culori. Destul de rara se întîlnesc broderii executate cu cinci-şase culori, dar şi în ele predomină o culoare. Culoarea neagră folosită modest imprimă un farmec deosebit culorii roşii, albastre, cafenii. Adevărate opere ale creaţiei artistice populare sînt cămăşile brodate într-o culoare: cafenie, verde, vişinie, neagră, albastră.set  Costumul tradițional, numit şi Port Popular, este marcă a identităţii, simbol care ne reprezintă alături de simbolurile de stat, stemă, drapel, blazoane, fiecare popor păstrând un ansamblu vestimentar propriu, ca unul din cele mai vechi însemne. Cristalizat în spaţiul nostru cultural timp de secole, acesta a fost purtat de toate păturile sociale: nobilime, intelectuali, ţărani. Chiar dacă la sfârșitul secolului al XIX – secolul XX costumul tradiţional a fost înlocuit de vestimentaţie modernă, el este folosit la marile sărbători din cursul anului sau în viaţa cotidiană, ca semn identitar.