Arhive etichetă | superstiţii

Crăciunul la moldoveni: obiceiuri, superstiţii şi credinţe

      Crăciunul este cea mai imprtantă sărbătoare a creştinilor. Ea se asociază cu dragoste, căldură, bunăstare şi bunătate. Fiecare regiune îşi are tradiţiile şi obiceiurile sale, dar sânt şi trăsături comune în sărbătorirea Crăciunului.  Multe  s-au pierdut în negura timpurilor, dar unele mai dăinuie şi azi în regiunile Moldovei.

  • În Ajun de Crăciun trebuie să-ţi grămădeşti toate lucrurile pe care le-ai împrumutat prin vecini sau rude, ca să nu fii sărac peste an.
  • Dacă în Ajun de Crăciun plângi, vei fi trist şi înlăcrimat tot anul.
  • În Ajun de Crăciun animalele vorbesc cu grai omenesc, dar cel căruia i se întâmplă a le va avea ghinion toată viaţa…
  • A sosit şi noaptea Sfântă a Naşterii Domnului. Se crede că în această noapte se deschide uşa cerului, a raiului şi toţi răii şi spiritele diavoleşti pier.
  •  Deoarece se crede că cerul este deschis, Dumnezeu aude toate rugăciunile oamenilor. Cei mai mulţi creştini nu dorm în această noapte, dar se roagă pentru sănătate.
  • În noaptea de Crăciun fetele pot să-şi afle prin diferite metode ursitul.
  • În noaptea de Crăciun, oamenii buni pot vedea cum ard comorile pe dealuri şi pot chiar să le scoată. Dacă vezi comoara, trebuie s-o scoţi, dar trebuie să ştii cum.
  • În dimineaţa de Crăciun nu se mînâncă nimic până nu se termină slujba la biserică. Fetele şi flăcăii care încalcă acest obicei rămân necăsătoriţi.
  • Masa de Crăciun trebuie să fie mereu întinsă şi plină, ca tot anul familia să aibă mâncare pe săturate.
  • Dacă nu dăruieşti nimic în seara de Crăciun te va părăsi prosperitatea.
  • Unul din obiceiurile cele mai importante este, desigur, colindatul. Colindătorii, de obicei copii şi tineri, merg din casă în casă, realtând despre naşterea lui Isus. În colinde se combină slăvirea vieţii de zi cu zi, precum şi îndemnurile la fapte bune, la dărnicie şi la ospitalitate.

 

Din an în an sosesc mereu

La geam cu Moş Ajun.

E ger cumplit, e drumul greu,

Da-i obicei străbun.

Azi cu strămoşii cânt în cor

Colindul sfânt şi bun.

Tot moş era şi-n vreamea lor

Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc

În casa ta acum,

Dar sunt bordeie fără foc

Şi mîine-i Moş Crăciun.

Acum te las, fii sănătos

Şi vesel de Crăciun,

Dar nu uita, când eşti voios,

Române, să fii bun!

Versuri: Ciprian Porumbescu

index

 

Folclor din Moldova / Ludmila Romanciuc-Dutcovschi; cop. şi concepţia graf.: Mihai Bacinschi. – Chişinău: Arc, 2012 – 328 p.

Sărbătorile anului: (cântece, colinde, rugăciuni) / Mihai Ungureanu; notogr.: Dragomir Şarban; cop.: Mihai Bacinschi; il.: Dumitru Iazan. – Chişinău: Arc, 2013 – 96 p.

 

Încăpăţânaţi şi talentaţi

stangaci_11546300

     În fiecare an pe 13 august este celebrată Ziua Internaţională a Stângacilor.

Populația stângace reprezintă aproximativ 15% din populația mondială.

Se estimează, de asemenea, că numărul acestora este în continuă creștere, aproximativ 20-30% din copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani fiind stângaci.

Ziua internațională a stângacilor (Left Handers Day) a fost marcată prima dată, în 1976, la inițiativa organizației „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultățile și frustrările cu care stângacii se confruntă în viața de zi cu zi.

Sărbătoarea zilei cuprinde competiții sportive între dreptaci și stângaci, demonstrații ale abilităților sportive și artistice ale stângacilor, precum și evenimente unde dreptacii sunt îndemnați să încerce să folosească unelte și echipamente proiectate pentru mâna stângă, pentru a înțelege cum este să trăiești într-o lume proiectată pentru cealaltă mână.

Stângacii au fost mereu subiectul unor superstiţii şi legende, multe referinţe legându-i pe stângaci de forţele răului. În Japonia, până în sec. XX stângăcia era un motiv suficient pentru divorţ. În mai multe limbi cuvântul „stânga” are sens sens negativ , fiind sinonim al cuvintelor „fals”, „nesincer”, „incompetent”.

Termenii „stângaci” şşi „dreptaci” se aplică nu doar la oameni, ci şi la animale. Majoritatea pisicilor sânt dreptace, 28% de şoareci sânt stângaci, iar toţi urşii polari sânt stângaci.

Până în prezent nu s-a descoperit o explicație științifică definitivă pentru folosirea prioritară a mâinii stângi în locul celei drepte. Unele teorii susțin că este o problemă genetică, altele că ar fi determinată de factori externi și nu de genele moștenite de la părinți.

Abilitatea stângacilor de a folosi mâna stângă în locul celei drepte a stârnit controverse între cercetători. Ideea că stângacii ar fi, în general, mai inteligenți decât dreptacii este azi respinsă de majoritatea oamenilor de știință, iar marea creativitate a stângacilor comparativ cu dreptacii este și ea subiect de dispută, dar există încă specialiști care susțin că stângacii sunt persoane cu un potențial deosebit, care au în mai mare măsură decât dreptacii (statistic vorbind), anumite talente și înzestrări.

Printre cei mai cunoscuți stângaci se numără: Iulius Cezar, Cezar, Pablo Picasso, Isaac Newton, Albert Einstein, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Wolfgang Amadeus Mozart, Charlie Chaplin, Ashley Tisdale, Marilyn Monroe, Jimi Hendrix, Robert DeNiro, Martina Navratilova, Phil Collins, Paul McCartney, Hugh Jackman, Lisa Kudrow, Ricky Martin, Linkin Park, Nicole Kidman, Demi Moore, Morgan Freeman, Tom Cruise, Amitabh Bachchan, Adam Brody, Steve Forbes, Lady Gaga, Bill Gates, Oprah Winfrey, prințul William al Marii Britanii, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Bill Clinton, Justin Bieber și Barack Obama.