Arhive etichetă | tradiţii

Carte de Crăciun

„Dacă încă mai poţi crede în Moş Crăciun,

Dacă mai poţi râde sub arabescurile jocului tandru a fulgilor de nea,

Dacă colinda e harpă şi-n inima ta,

Atunci Crăciunul este şi Crăciunul tău…”

Sărbătoarea Crăciunui se apropie cu paşi rapizi. Doreşti să afli fascinanta istorie a Crăciunului, semnificaţia şi superstiţii legate de această sărbătoare, simboluri specifice Crăciunului? Eşti curios să ştii cum se sărbătoreşte Crăciunul şi Anul Nou în diferite ţări? Sau poate doreşti să înveţi un colind deosebit? Atunci această carte este pentur tine!

Photograph (2)

Carte de crăciun [[Text]] . – Iaşi : Sedcom Libris, 2006 . – 294 p.

Cartea mai conţine:

  • colinde în limba română, italiană, germană, portugheză, spaniolă şi franceză!
  • poezie, proză şi poveşti  despre Crăciun pentru mici şi mari
  • reţete tradiţionale româneşti specifice sărbătorilor de iarnă

Sărbătoare a luminii, a fericirii, a bucuriei şi a norocului – Crăciunul, îl sărbătorim cu drag, menţinînd obiciurile şi tradiţiile neamului.

„Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor” – Alberto Lieras Camargo

 

Cele mai căutate perle folclorice

Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor.

                                                                                                   Alberto Lliras Camargo

Colecţia „Cele mai căutate perle folclorice” ne arată toată bogăţia folclorului moldovenesc.  Cu ajutorul tradiţiilor devenim deosebiţi şi unici. Fiecare dintre noi e dator să-şi aplece urechea la vorbele bătrânilor, să strângă nestematele şi să le transmită ca pe o relicvă sfântă nepoţilor şi strănepoţilor, ca aceştea să nu ne blesteme că i-am lăsat înstrăinaţi de neam. 

folclor

Folclor din Moldova / Ludmila Romanciuc-Dutcovschi . – Chişinău : ARC, 2012 . – 325 p.

 

folcl cop

Folclorul copiilor ; alc. Nicolae Băieșu . – Chișinău : Arc, 2015 . – 163 p.

     Cartea cuprinde cele mai frumoase şi mai atractive creaţii din folclorul destinat copiilor: poezii populare, cântece de leagăn, colinde, urături, sorcove, poezii şi cântece despre animale, păsări, insecte, urmate de frământări de limbă, jocuri tradiţionale , dansuri, diverse numărători.

balade Balade ; alcăt. Eugen Lungu . – Chişinău : ARC, 2013 . – 184 p.

     Volumul adună sub coperţile sale poemele epice populare cum mai sunt numite baladele, care ilustrează exemplar specia: Mioriţa, Meşterul Manole, Toma Alimoş, Soarele si Luna, Corbea ș.a. O mare parte dintre aceste capodopere folclorice fac parte din curriculumul şcolar la literatura româna şi se studiază în instituţiile de învăţământ superior.

proverbe Proverbe şi zicători ; alcăt. Efim Junghietu . – Chişinău : ARC, 2013 . – 227 p.

     Cartea este o culegere de proverbe și zicatori care fac parte din tezaurul folcloric românesc. Aceste specii sunt cercetate şi editate, prin tradiţie, la un loc. Procedeul este indreptăţit de faptul că şi unele, şi altele sunt o chintesenţă a agerimii minţii omeneşti. Şi proverbele, si zicătorile sunt uşor de memorizat si imprimă limbii mai multă plasticitate şi o mai mare forţă de expresivitate.

ghicitori Ghicitori ; alcăt. Sergiu Moraru . – Chişinău : ARC, 2013 . – 254 p.

     Cartea conţine una din cele mai bogate şi ample culegeri de ghicitori editate vreodată la noi. Ghicitorile sunt grupate după compartimente tematice. În afară d emotivele tradiţionale (cerul şi pământ, omul, casa, agricultura, fauna, flora etc.) în volum au fost incluse şi specii mai puţin obişnuite: ghicitori-întrebări, ghicitori-probleme, ghicitori-poeme, ghicitori-poveşti ş.a.

povesti Poveşti şi snoave ; alcăt. Grigore Botezatu . – Chişinău : ARC, 2013 . – 181 p.

     Poveştile şi snoavele din avest volum au un sens adânc, din care se desprinde un mesaj etic. În confruntarea dintre personaje înving întotdeauna cei buni, isteţi, harnici şi viteji: fata cea înţeleaptă, neîntrecutul Pepelea sau flăcăul cel sărac.

legende1 Legende ; alcăt. Nona Vrabie . – Chişinău : ARC, 2013 . – 315 p.

     Volumul conţine cele mai frumoase legende româneşti despre faună şi floră. Fiecare din aceste mici istorioare explică în termenii eposului popular cum a fost populat uscatul cu diverse vieţuitoate şi cum a luat naştere bogăţia vegetaşă a Terrei.

Crăciunul la moldoveni: obiceiuri, superstiţii şi credinţe

      Crăciunul este cea mai imprtantă sărbătoare a creştinilor. Ea se asociază cu dragoste, căldură, bunăstare şi bunătate. Fiecare regiune îşi are tradiţiile şi obiceiurile sale, dar sânt şi trăsături comune în sărbătorirea Crăciunului.  Multe  s-au pierdut în negura timpurilor, dar unele mai dăinuie şi azi în regiunile Moldovei.

  • În Ajun de Crăciun trebuie să-ţi grămădeşti toate lucrurile pe care le-ai împrumutat prin vecini sau rude, ca să nu fii sărac peste an.
  • Dacă în Ajun de Crăciun plângi, vei fi trist şi înlăcrimat tot anul.
  • În Ajun de Crăciun animalele vorbesc cu grai omenesc, dar cel căruia i se întâmplă a le va avea ghinion toată viaţa…
  • A sosit şi noaptea Sfântă a Naşterii Domnului. Se crede că în această noapte se deschide uşa cerului, a raiului şi toţi răii şi spiritele diavoleşti pier.
  •  Deoarece se crede că cerul este deschis, Dumnezeu aude toate rugăciunile oamenilor. Cei mai mulţi creştini nu dorm în această noapte, dar se roagă pentru sănătate.
  • În noaptea de Crăciun fetele pot să-şi afle prin diferite metode ursitul.
  • În noaptea de Crăciun, oamenii buni pot vedea cum ard comorile pe dealuri şi pot chiar să le scoată. Dacă vezi comoara, trebuie s-o scoţi, dar trebuie să ştii cum.
  • În dimineaţa de Crăciun nu se mînâncă nimic până nu se termină slujba la biserică. Fetele şi flăcăii care încalcă acest obicei rămân necăsătoriţi.
  • Masa de Crăciun trebuie să fie mereu întinsă şi plină, ca tot anul familia să aibă mâncare pe săturate.
  • Dacă nu dăruieşti nimic în seara de Crăciun te va părăsi prosperitatea.
  • Unul din obiceiurile cele mai importante este, desigur, colindatul. Colindătorii, de obicei copii şi tineri, merg din casă în casă, realtând despre naşterea lui Isus. În colinde se combină slăvirea vieţii de zi cu zi, precum şi îndemnurile la fapte bune, la dărnicie şi la ospitalitate.

 

Din an în an sosesc mereu

La geam cu Moş Ajun.

E ger cumplit, e drumul greu,

Da-i obicei străbun.

Azi cu strămoşii cânt în cor

Colindul sfânt şi bun.

Tot moş era şi-n vreamea lor

Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc

În casa ta acum,

Dar sunt bordeie fără foc

Şi mîine-i Moş Crăciun.

Acum te las, fii sănătos

Şi vesel de Crăciun,

Dar nu uita, când eşti voios,

Române, să fii bun!

Versuri: Ciprian Porumbescu

index

 

Folclor din Moldova / Ludmila Romanciuc-Dutcovschi; cop. şi concepţia graf.: Mihai Bacinschi. – Chişinău: Arc, 2012 – 328 p.

Sărbătorile anului: (cântece, colinde, rugăciuni) / Mihai Ungureanu; notogr.: Dragomir Şarban; cop.: Mihai Bacinschi; il.: Dumitru Iazan. – Chişinău: Arc, 2013 – 96 p.

 

Cărţi pentru HALLOWEEN

 

Ziua de 31 octombrie a devenit cunoscută, chiar şi în Moldova, ca ziua de „Halloween” sau „Sărbătoarea tuturor sfinţilor”. Este o sărbătoare de origine celtică, celţii credeau că  în această zi spiritele intrau în comunicare cu cei vii și coborau pe pământ. Oamenii se deghizau în monștri și ieșeau pe străzi pentru a face mult zgomot și, astfel, ziceau ei, speriau spiritele rele. Unele popoare cred că Halloween este o sărbătoare păgână, americanii însă fac pentru Helloween pregătiri mai mari decât de Crăciun sau Paşte. Pentru noi această sărbătoare este un prilej de joacă şi carnaval, un motiv de a organiza o petrecere şi de a uita pe puţin timp de probleme cotidiene.

În această zi vă propunem să savuraţi lectura celor mai potrivite cărţi „înfricăşătoare”pentru dispoziţie de HALLOWEEN.

Vă invităm la lectură!

h1

Duminica Mare – tradiţii şi obiceiuri

duminica

Astăzi creștinii ortodocşi sărbătoresc Duminica Mare – o sărbătoare închinată vegetaţiei pămîntului, naturii dătătoare de viaţă, de care moldovenii se simt legaţi cu toată fiinţa, numită şi Rusaliile, Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Duhului Sfânt.

Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin, scumpie a stîlpilor de la porţi, uşilor şi ferestrelor casei şi, nu în ultimul rind, a icoanelor, ceea ce simbolizează atât fertilitatea plantelor, cât şi protejează vatra satului şi a fiecărei gospodării în parte contra Rusaliilor.

În această zi se mai păstrează tradiţia ca  copiii să fie trimiși să adune flori de corovatic, cimbrişor, care sînt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sînt duse la biserică şi sfinţite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, de unde sînt luate şi aruncate în curte mai ales cînd plouă cu piatră.

De Rusalii se obişnuieşte curăţatul fîntînilor. Cu acest prilej, gospodinele pregătesc bucate speciale: sarmale în frunze de podbal şi hrean, plăcinte cu verdeaţă, învîrtite cu brînză şi cartofi.

Ce este bine să faci de Rusalii:

  • Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.
  • Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.
  • În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Ce nu trebuie să faci de Rusalii:

  • Să nu mergi la scaldă în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec.
    Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
    Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
    Să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.
    De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.
    Daca în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Ramurile se ţin în case până la Sânziene.