Cărţi jubiliare pentru copii în anul 2020

Unele dintre cele mai frumoase zile ale copilăriei sunt cele petrecute citind cartea favorită. Cărţile aduc bucurie. Vă propunem câteva cărţi minunate – jubiliare în anul 2020.

Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2010 . – 
152 p. : il.

Una dintre cele mai captivante cărţi ale copilăriei îi poartă pe micuţii cititori într-o călătorie fantastică, pe meleaguri de poveste, locuite de personaje care mai de care mai nastruşnice, cum ar fi Pisica de Cheshire, Palarierul cel Nebun, Iepurele de Martie sau Falsa Broasca-Ţestoasă. Alături de ele, Alice, o fetiţă curajoasa, care are capacitatea de a călători în timp şi spaţiu, ba printr-o gaură de iepure, ba cu ajutorul unei poţiuni miraculoase, descoperă lumea altfel decat o ştia.

Degeţica . – Chişinău : Silvius Libris, s. a. . – 20 p. : il.

A fost odată o biată femeie sărmană care trăia singură şi îşi dorea foarte mult să aibă un copil, care să-i fie sprijin la bătrâneţe. Zâna bună i-a îndeplinit dorinţa şi dintr-o mică sămânţă cât un bob de orz pe care i-a oferit-o a răsărit o floare minunată în care şedea o fetiţă mică, mică de tot şi drăguţă, numai cât degetul cel mic de înaltă şi de aceea îi dadu numele de Degeţica. Despre întâmplările prin care trece Degeţica veţi afla citind această carte, ce se adresează tuturor copiilor.

Soacra cu trei nurori / Ion Creangă ; ed. : Silvia Ursache ; pict. : Filimon Hămuraru . – 
Chişinău : Silvius Libris, 2011 . – 
24 p. : il.

 „Nurorile atunci sar arse în picioare și cele mari încep a tremura ca varga, de frică, și lăsă capul în jos de rușine. Iar cea cu pricina răspunde:     — Dă bine, mămucă, nu știi c-au venit tătucă și cu mămuca și le-am făcut de mâncare, și le-am scos un cofăiel de vin, și de aceea ne-am chefăluit și noi oleacă? Iacă, chiar mai adineaorea s-au dus.     — Și m-au văzut cuscrii cum dormeam?     — D-apoi cum să nu te vadă, mămuca?     — Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? Mânca-v-ar ciuma să vă mănânce!     — D-apoi, mămuca, fetele acestea au spus că dumneata vezi tot, și de aceea am gândit că ești mânioasă pe tătucă și pe mamuca, de nu te scoli. Și ei erau așa de mâhniți, de mai nu le-a țicnit mâncarea.     — Ei lasă, ticăloaselor, că v-oi dobzala eu de-acu-nainte.     Și de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. Când își aducea ea aminte de puicile sale nadolence și boghete, de vinișorul din cramă, de răsipă ce s-a făcut cu munca ei, și c-au văzut-o cuscrii dormind așa lăfăiată, cum era, crăpă de ciudă și rodea în nurori, cum roade cariul în lemn. Se lehametisiseră până și cele două de gura cea rea a babei, și cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz și să orânduiască totodată și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci, și iată cum:     — Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie; nu putem trăi în casa aceasta, de n-om face toate chipurile să scăpăm de hârca de babă.”

Aventurile lui Huckleberry Finn / Mark Twain ; trad. din engl. Alexandra Fenoghen . – 
Chișinău : Arc, 2018 . – 
169 p. : il.

Unul dintre cele mai citite romane clasice din întreaga literatură universală, e o poveste savuroasă, construită în jurul a trei băieţi curajoşi aflaţi într-un tărâm magic – malurile fluviului Mississippi. Huck, puştiul lipsit de educaţie şi de maniere, fuge din casa văduvei Douglas, simţindu-se „încolţit de un abecedar“ şi sătul de atâtea poveşti despre Moise şi Rai. Aşa începe o călătorie fabuloasă la capătul căreia cei trei eroi, Huck, inimosul Jim şi ştrengarul Tom, vor descoperi ce înseamnă libertatea, curajul şi prietenia.

Pippi Şoseţica / Astrid Lindgren ; il. de Ingrid Vang-Nyman; trad. de Al. Turturea . – Bucureşti : RAO Publishing international, 2007 . – 188 p.

Cu părul roşu ca morcovul, strâns în două cozi ţepene, pistruiată şi cu gura până la urechi, cu ciorapi desperecheaţi şi cu pantofi în care ar putea încăpea încă o pereche de picioare, fetiţa de nouă ani e o apariţie remarcabilă. Acţiunile ei îi lasă pe toţi cu gura căscată: după o întâlnire cu Pippi, până şi hoţii se lasă de meserie. Odată cu instalarea ei în Vila Villekulla, cu o maimuţică pe umăr şi un cal pe verandă, viaţa celor din jur se schimbă radical. Prietenii ei, Annika şi Tommy, încep să privească lumea prin lentila imaginaţiei lui Pippi şi nicio zi nu mai seamănă cu alta.

Vă invităm la lectură!

„Moldița-Crăița și Zimbrișor-Cornișor de pe muntele Dor”, scrisă de Viorica Covalschi

Ce este dorul? Dorul este un sentiment. În dor sunt amestecate sentimente de bucurie, tristețe, melancolie, patimă, nostalgie ori jale. Dorul este sentimentul cel mai frustrant şi totuşi cel mai frumos, pentru că dorul este efectul dragostei. Dorul este dovada unei părţi frumoase în fiecare om. 
    ,,- Tată, cum o fi atunci când te îmbolnăvești de dor, doare?
      – Să știi că e un mare noroc și le e sortit doar unora, celora care știu să iubească. Iar dragostea, dragul tatei, nu alege inimi la întâmplare, ci doar pe celea care știu să simtă. Nu te teme, aceasta este cea mai frumoasă boală din lume, de care suferă chiar și oamenii. O să vezi și tu când vei crește mare. Zâmbi zimbrul, trăgându-l pe Cornișor mai aproape și netezindu-I grumazul”.

Pornind de la acest concept, ajungem în exraordinarul basm al scriitoarei Viorica Covalschi, care îmbină în sine înțelepciunea populară și păstrarea, transmiterea  acestui tezaur din generație în generație.  Drumului vieții este idea principală a poveștii: ,,Există mai multe cărări șerpuitoare și drumuri ademenitoare, dar tu să-ți alegi calea ta. Fiecare dintre noi își are drumul său în viață, dar trebuie să avem mare grijă să nu ne rătăcim. Un drum pierdut este ca o nestemată scăpată în mare”.

Ca în basmele populare românești, eroul nostru, Zimbrișor-Cornișor, își dorește mult să descopere o taină, o taină de pe muntele Dor, o taină care-l macină. Calea spre dezlegarea misterului se dovedește a fi anevoioasă și pe alocuri foarte periculoasă, dar, ținând cont de spusele părinților, Zimbrișor-Cornișor nu se lasă dus de val, el aplică toate învățăturile și cunoștințele  pentru a-și atinge scopul. În cele din urmă, Zimbrișor transformă  lumea: în locul întunericului apare soarele, viața capătă orânduirea sa de adineauri. Toate i-au reușit, fiindcă nu avea frică de nimic, se temea doar de puterea farmecelor, pe care a înfrânt-o cu ajutorul sipetelui cu sfaturi  înțelepte.
  ,, În țara ceea, în fiecare primăvară înfloresc cireșii și își fac cuib cocostârcii. Iar seară de seară o fetiță cu ochi de cicoare urcă pe munte, hrănește din palmă pasărea albastră, se uită la constelația Zimbrului de Foc și-și trăiește în taină Dorul”.
                                                       ,,Dintr-un răsărit de soare,
                                                         Dintr-o floare de cicoare,
                                                         Dintr-un legănat de brațe,
                                                         Doru-acasă cuib își face”. 
Vă îndemn să citiți seara cu copiii această minunată poveste.

Lectură cât mai plăcută…

„Fata şi războiul”, autor Sara Novic

Sara Novic spune povestea Războiului de Independenţă al Croaţiei, unde peste 20.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar economia ţării a avut de suferit enorm. O povestea despre realitatea cruntă a unei lumi unde conflictele politico-militare au ajuns să distrugă vieţi, visuri şi pacea mondială.

„In Zagreb, razboiul a inceput de la un pachet de tigari.”

Povestea este centrată în jurul oraşului Zagreb. Personajul principal este Ana, la începutul războiului are 10 ani. Prin ochii unui copil, războiul pare atât de confuz şi fără rost, iar toate soluţiile care i s-ar părea logice cad, deoarece aflăm cu timpul, că lucrurile nu sunt atât de simple precum se credea şi în copilărie. Persoanele apropiate reuşesc să ă trimită în SUA, unde este înfiată împreună cu sora ei mai mică.

Ana studiază la universitatea din New York, unde încearcă să scape de urmele războiului şi să-şi creeze o identitate nouă. La un moment oarecare simte necesitatea de a reveni în ţară, pentru a încerca să învingă monştrii trecutului.

O carte tristă şi amară, tradusă în 13 limbi şi nominalizată la diferite premii prestigioase. Face partea din proiectul-concurs de lectură BĂTĂLIA CĂRŢILOR.

„Fata şi războiul construieşte universul lăuntric al copilăriei cu aceeaşi pregnanţă cu care ne aduce în faţa ochilor Zagrebul măcinat de război civil” The New York Times

„Să nu spui niciodată pentru totdeauna”, autor Jennifer L. Armentrout

Respectivul „niciodată” în acest roman este o insuflare a realului, conform căruia ceia ce urmează a fi este o imagine a necunoscutului. Ca rezultat, omul nu poate fi sigur de componența viitorului pentru a spune că un anumit fapt va fi iar altul – niciodată. Similară este starea de lucruri și în cazul acestui „pentru totdeauna” din titlul romanului, același om neavând aptitudinea asigurării existenței unor lucruri în viitor, în sensul că unele vor fi mereu iar altele nicicând.

Eroii acestui roman, prin acțiunile, sentimentele și viziunile pe care le au privind trecutul, prezentul și viitorul, sunt un argument al celor zise, autoarea J. L. Armentrout având ca obiectiv convingerea cititorului precum că schimbare în viața omului există, dar cu condiția ca cel din urmă să dorească faptul dat, dorința fiind însoțită și de acțiune. istenței unor lucruri în viitor, în sensul că unele vor fi mereu iar altele nicicând.

Fiecare cititor se poate revedea pe sine în principalii eroi ai romanului – până nu demult fetița Mallory și băiețelul Rider, la moment deja tineri de 18 ani. Reîntâlnirea dintre aceștea la liceul Lands High, după o despărțire de 4 ani, este redată ca un început al unei noi etape din viața fiecăruia dintre ei, o etapă cu rădăcini adânci în copilăria petrecută împreună și de neuitat din cauza durerilor fizice și sufletești provocate de așa-zișii părinți adoptivi. Puterea amintirii este redată și prin susținerea și apărarea fetei de cândva de către Rider în fața domnului Henry, acesta putând fi calificat ca un monstru prin frica și durerea permanentă a copiilor. Cele din urmă sunt cauza creării de către Mallory a unei lumi interioare în care nu a pătruns nimeni în afară de Rider, o lume dominată de întuneric, tăcere, izolare și durere. Diferență nu e nici în cazul băiatului, cu excepția faptului că acesta a învins frica, comportamentul său demonstrând aceasta. Însă viitoarele sale acțiuni vor reda aparența celor zise. Odată cu moartea domnișoarei Becky (mama adoptivă) are loc despărțirea dintre copii, viața acestora obținând altă imagine. Dispariția durerii pentru Mallory se datorează noilor părinți adoptivi (Rosa și Carl, odată cu moartea fiicei Marquette), însă nu e o dispariție totală din cauza lumii interioare care își continuă existența, fapt ce demonstrează forța de impunere a trecutului asupra felului de a fi al prezentului și a celor care fac parte din acesta. Pe parcursul lecturării evidentă devine permisiunea pe care o dă omul respectivului trecut să regleze prezentul, îndeosebi prin negativul a ceia ce a fost. Aceasta reprezintă deja o dereglare, fapt demonstrat de către Rider prin decizia sa privind stoparea relației de dragoste dintre el și Mallory. E o acțiune provocată de neîncrederea în propriul sine, incertitudinea în ceia ce va fi, înjosirea propriei persoane prin neaprecierea acesteia, odată ce nu se consideră demn de atenția și sentimentele lui Mallory. Iată și aparența puterii sale : a înaintat în viață prin diverse eforturi pentru a se întreține și a nu degrada, a se apăra în fața a orce și oricui, a fi un cineva prin cel văzut de alții, însă nu și de către propria persoană. Aceasta și este esența lucrurilor – lașitatea eului în lupta cu propriul sine, susținând influența trecutului asupra zilei de azi, astfel asigurând nesiguranța în ceia ce va fi. Prin urmare, schimbare are loc numai în cazul lui Mallory, fapt demonstrat prin acțiunile și cuvintele sale în fața noilor colegi și a lumii sale interioare pline de trecut. Evidente devin puterea și voința privind învingerea celei care a fost și permiterea celei care este să înainteze spre cea care va fi. În așa mod urmele negative ale trecutului dispar și prezentul, prin acțiuni și simțuri actuale, are libertatea să creeze viitorul. Acest obiectiv îl obține și Rider, dar numai prin recunoașterea și simțirea celui care este, fapt devenit posibil prin fetița apărată cândva și iubita care îl susține acum – aceiași persoană, dar cu un alt fel de a fi, gândi, simți și acționa, odată ce, prin voință și acțiune, a permis schimbării să intervină.

Mesajul romanului, cel de a lăsa în trecut ceia ce a fost şi a permite prezentului să creeze viitorul, poate fi perceput de fiecare cititor în felul său, diferenţa dată fiinf condiţionată de viaţa şi felul de a fi al fiecăruia în parte. E o multitudine a gândurilor şi a sentimentelor necesară prin propria diversitate.

Romanul „Să nu spui niciodată pentru totdeauna” este inclus în proictul-concurs de lectură BĂTĂLIA CĂRŢILOR.

Cu drag de lectură

             „Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Cel care nu citeşte trăieşte o singură viaţă.” – George R. R. Martin

Sfaturi pentru o lectură cât mai plăcută:

  • Nu aşteptaţi momentul când veţi avea timp special destinat lecturii. Dar ar fi bine să fie o atmosferă liniştită pentru a vă putea relaxa şi savura cartea. Dedicaţi seara cititului, nu reţelelor de socializare, o carte bună vă aduce mai mult folos decât informaţia de la emisiunile televizate sau internet.
  • Cititul este un proces complex de obţinere şi  asimilare a informaţiei, dacă pentru Dvs este important să extrageţi din carte cât mai multe cunoştinţe, nu vă lăsaţi distras de alte lururi sau gânduri în timpul lecturii.
  • Lectura nu este doar un proces de acumulare a informaţiei, creierul nostru este cu mult mai activ în timp ce citim decât  în timpul vizionării unui film. Lectura este un sport pentru conştiinţă care dezvoltă omul ca personalitate.
  • Lectura este cel mai bun obicei pe care îl poate avea omul. Cu cât mai mult citiţi, cu atât mai mult vă dezvoltaţi ca personalitate.
  • Citiţi o singură carte, cu cât citiţi mai multe cărţi în acelaşi timp, cu atât mai puţină atenţie este acordată fiecărei cărţi aparte.
  • Dacă citiţi o carte serioasă care necesită analiză e bine să aveţi un carnet de notiţe la îndemână. În memorie se păstrează mai bine ideile, citatele notate, iar datorită lor şi informaţia suplimentară. Ulterior, doar citind momentele notate, vă veţi aminti toate detaliile necesare.
  • Ca lectura să nu vă plictisească schimbaţi stilurile de cărţi, după o carte serioasă citiţi una mai uşoară

Lectură cât mai plăcută!