În ospeție la ursulețul Marmi

Toți copiii din Chișinău știu cine este ursulețul Marmi, cartea „În ospeție la ursulețul Marmi”, de Mircea Grecu și Jana Grecu, fiind inclusă în Programul de lectură Chişinăul citeşte. Cartea conține cinci povești terapeutice capabile să prevină dependența de jocuri de calculator și droguri, să cultive simțul măsurii, să prevină sentimentul de frică și chiar să corecteze comportamentul agresiv. Copiii au citit cu multă plăcere poveștile, selectând varianta corectă la întrebările oferite și au meditat asupra fericirii adevărate, prieteniei, fricii și puterii.

Elevii Școlii Primare nr. 82 au venit cu drag la bibliotecă pentru o întâlnire cu scriitorul Mircea Grecu.  Autorul a dezvăluit detalii despre apariția cărții, felul în care au fost scrise poveștile, deosebirea poveștilor terapeutice de altele. Copiii au adresat o mulțime de întrebări: și serioase, și mai amuzante, Domnul Mircea Grecu răspunzând cu răbdare fiecăruia.

Toți participanții au avut parte de clipe de bucurie și multe emoții pozitive, dar și de o surpriză plăcută: autorul a oferit tuturor copiilor câte un exemplar al cărții „În căutarea fericirii pierdute”, pentru care i-au mulțumit scriitorului din suflet.

scr

 

„Puternic este cel care are inimă mare!”

Reclame

Nocturna Bibliotecilor 2018

La bibliotecă ne jucăm și creștem împreună!

Dragi cititori, vă invităm pe 28 septembrie la Nocturna Bibliotecilor 2018

nocturna2017

În program:

Ora 17.00 – Joc distractiv: Continuă povestea

Ora 18.00 – Facem cunoștință cu noi aplicații pe tablete (teste de gramatică distractive)

Concurs:

– Cine adună mai repede un tablou puzzle

– Joc de dame – cine-i campionul?

Intrare liberă!

 

 

 

 

Grădina de sticlă

sticla

Grădina de sticlă : roman / Tatiana Ţîbuleac . – Chişinău : Catrier, 2018 . – 176 p.

Grădina de sticlă e povestea celei care trebuia să corespundă marilor speranțe.  Întrebările te urmăresc și după lectura pasionantă a acestui roman de formație a unei fetițe abandonate, care adună și spală sticle pentru mama de împrumut, rusoaică. Între două limbi și două culturi, într-o margine de Chișinău, întrebările plutesc ca norii negri peste fericirea naivă a copilului.  Trecem prin anii de transformări ai Uniunii Sovietice, când la putere vine Gorbaciov. Aflăm că nu toată lumea se bucura de perestroika. Erau destui cei care priveau cu dezaprobare slăbirea puterii sovietice.

„Limba aceea! Era mereu o luptă între urechi și gură, arareori câștiga gura. Cuvintele rusești îmi păreau mai lungi și însemnau mai multe deodată. O literă greșită te arunca dintr-o lume în alta. Chiar și tăcerile aveau ceva de sus. Dacă e scurt cuvântul taie ca în carne vie! Dacă e lung, nu-l pierde, mergi în rând cu el.”

Ar trebui poate să scriu rusește. Rusește, altfel se aranjează cuvintele. În românește îmi amintesc mai clar. Vreau să vă spun totul. Înger sau diavol, pe care să-l alegi când amândoi vânează același lucru? M-aș fi lipit și de-o lamă dacă m-ar fi mângâiat și mi-ar fi aruncat pâine. În dosul acelei uși strâmte și murdare mi s-a deschis o lume întreagă. Am pășit în ea pe negândite, cu frica unui copil care trăiste până atunci doar din resturi.

O poveste – chiar și cea mai scurtă, chiar și cea mai tristă – are mereu grijă să facă dreptate.”

 

Oamenii fericiți citesc și beau cafea

fericire

Oamenii fericiți citesc și beau cafea / Agnès Martin-Lugand ; trad. din fr. de Carmen Otilia Spânu . – București : Trei, 2016 . – 171 p.

Cartea face parte din topul celor mai vândute carți a anuli 2017.

O carte care să te relaxeze, chiar de are un subiect sensibil și e tristă pe alocuri.

A plecat din Paris să se uite pe sine. Dragostea pe care o va întâlni va schimba totul.

Povestea lui Diane începe în mod brutal cu moartea soțului și a fetiței sale, eveniment care o aruncă în cea mai cumplită depresie. Totul se oprește în loc, în afară de inima ei, care continuă să bată. Cu încăpățânare. Dureros. Zadarnic.
Când cel mai bun prieten și asociat în mica afacere cu o cafenea literară la Paris, Felix, îi propune o călătorie ca început pentru o nouă viață, Diane alege să îndeplinească o mai veche dorință a fostului ei soț și se refugiază departe de lume, într-o mică așezare din Irlanda.
O întâlnire neașteptată cu un bărbat taciturn o face pe Diane să vadă din nou lumea cu încredere și cu forță regăsită.
 „Ritualul meu putea să înceapă. M-am dat cu parfumul lui Colin, primul strat de protecţie. Am încheiat nasturii cămăşii lui, al doilea strat. Am îmbrăcat hanoracul lui, al treilea strat. Mi-am strâns părul umed ca să-i păstrez aroma de căpşune, al patrulea strat.”
„Tocmai ajunsesem în faţa cafenelei mele literare. Félix nu era acolo, logic. Dar cerul albastru era întotdeauna prezent la întâlnire; am zâmbit închizând ochii. Eram pur şi simplu în stare să profit de bucuriile mici şi simple. Făceam deja asta, mă simţeam deja mai bine. Mi-am atins verigheta. Într-o zi o voi da jos. Poate pentru Edward. Am auzit telefonul sunând. Era timpul să muncesc. Înainte să intru, am aruncat o privire spre firmă.
Vă invităm la lectură!

Pe înţelesul copiilor noştri

     Un copil este curios. El pune multe întrebări şi aşteaptă răspunsuri precise şi convingătoare. Nu-i de glumă cu întrebările unui copil. Ce facem când nu ştim cum să explicăm lucruri complicate pe înţelesul lor? În ajutor ne vin următoarele cărţi din colecţia bibliotecii.

     Dragostea pe înţelesul copiilor noştri [[Text]] : cu Isabelle, Caroline, Johanna, Antonin şi Selia . – Chişinău : Cartier, 2008 . – 96 p. 

     Nevoia de iubire, plăcerea de a iubi, lipsa de iubire… Dragostea şi iar dragostea, mereu şi mereu… În fapt, singurul lucru care ne interesează, nu-i asa?
Cum să te „regăseşti“ în iubire, la vârsta la care începe totul? Cum ştii dacă iubeşti sau eşti iubit? Putem face distincţia între dorinţă, prietenie, afecţiune, pasiune poate? Să mai credem încă în marea dragoste? Să facem dragoste fără să iubim? Să iubim fără a simţi dorinţa? De-a lungul unor conversaţii animate, un barbat şi o femeie se expun tirului de întrebări provocatoare ale unor adolescenţi.
 Fără ocolişuri, fără disimulari, Nicole Bacharan şi Dominique Simonnet ne indruma pe „calea“ acestei adevarate (dar extrem de complicate!) comori: libertatea de a iubi.

     Drepturile omului pe înţelesul copiilor de la 7 la 77 de ani [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2009 . – 127 p. 

     Un copil curios şi năzdrăvan vrea sa înţeleagă drepturile omului. Cum să împaci interesele Franţei cu drepturile omului? La ce mai pot servi aceste drepturi care pe scară largă nu sunt aplicate nicăieri în lume? Islamul este compatibil cu ele? Nu ar fi de preferat o dezvoltare în privinţa lor? Franţa este cu adevărat ţara drepturilor omului?

     Etica pe înţelesul tuturor [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2009 . – 96 p. 

Peste tot se vorbeste despre etica. Acest cuvant nu a mai fost niciodata folosit atat de frecvent. In fiecare zi, il intalnim rostit in numeroase discursuri, imprimat intr-o sumedenie de ziare si carti, auzit la radio, la televizor, la şcoală, la universitate. 
   Şi totuşi, chiar dacă acest cuvânt este omniprezent, nu e sigur că sensul său este limpede mereu. Despre ce este vorba, de fapt, atunci când vorbim de etică? De morală, oare? De principii generale ori poate de decizii particulare? De aplicarea vechilor principii în situaţii noi sau de inventarea unor norme inedite? Oare este vorba de un subiect pentru experţi sau de o cugetare ce implică pe toata lumea?

    Filosofia pe înţelesul fiicei mele [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2009 . – 92 p. 

     A face filosofie nu înseamnă pur şi simplu a gândi, a avea idei. Înseamnă a începe să observi propriile tale idei ca şi cum le-ai privi dintr-o parte, ca şi cum ai vrea să-ţi faci curăţenie în cap.

     Dumnezeu pe înţelesul nepoţilor mei [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2008 . – 86 p.

Creaţia lumii este altceva, cu totul altceva. Ea este pe cale de a se face. Ea nu este terminată. Dumnezeu încă mai lucrează în lume, în univers, pentru a continua creaţia. Noi vorbeam adinea­uri despre trecerea de la dezordine la organizare. Procesul continuă. Şi aceasta datorită colaborării lui Dumnezeu cu oamenii. În religiile evreiască şi crestină, asta se cheamă Legământ: Dumnezeu şi oamenii fac alianţa pentru a îmbunătăţi lumea.

Religiile pe înţelesul fiicei mele [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2008 . – 80 p. 

Când fiica mea a împlinit treisprezece ani, mi-am dat seama că ea nu a avut parte deloc de educaţie religioasă. Am fost surprins de punctele de reper care îi lipseau: Biblia, Dumnezeu, Coranul, semnificaţia sacrului… Nimeni nu îi vorbise cu claritate despre unitatea şi diversitatea religiilor. Totuşi este indispensabil să ai, în legatură cu aceste probleme, puncte de reper. În toate ţările se învecinează, acum, oamenii de credinţe diferite, care trebuie să inveţe să se cunoască. Religiile sunt un element esenţial al experienţei umane. Dacă nu le vorbim copiilor noştri despre aceasta, comori ele omenirii riscă să le scape.

    Islamul pe înţelesul copiilor [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2008 . – 96 p.

      „Aici le povestesc despre islam şi despre civilizaţia arabă atât copiilor mei, născuţi musulmani, cât şi tuturor copiilor din orice ţară, cu orice origine, religie, limbî şi cu orice speranţe. Nu-i nicidecum vreo predică sau vreo pledoarie. Nu vreau să-i conving de ceva anume, spun cât se poate de obiectiv şi de simplu povestea unui om care a ajuns profet, precum şi povestea unei religii şi a unei civilizaţii care au dat atâtea lucruri umanităţii.”

     Rasismul pe înţelesul fiicei mele [[Text]] : urmat de „Năvala urii” . – Chişinău : Cartier, 2009 . – 160 p.

     Când a venit cu mine la o manifestaţie împotriva proiectului de lege privind imigraţia, fiica mea mi-a pus întrebări despre rasism. Am vorbit mult. Mai bine decât oricine altcineva, copiii pot să înţeleagă că nu ne naştem, ci devenim rasişti. Această carte, care încearcă să răspundă la întrebările fiicei mele, se adresează copiilor care înca nu au prejudecăţi şi care vor sa înţeleagă. Iar adulţilor care o vor citi, eu sper că le va fi de folos ca să le răspundă copiilor lor la întrebări mult mai încuietoare decât s-ar aştepta ei.

Divorţul pe înţelesul copiilor [[Text]] . – Chişinău : Cartier, 2008 . – 94 p. 

    De ce există atât de multe divorţuri astăzi? Cum se poate ca soţi să ajungă la despărţire şi uneori la ură când au împaăţit totul şi chiar au conceput copii împreună? Întrebările adolescenţilor despre divorţ sunt atât de directe încât îi lasă adesea pe adulţi fără răspuns. Pentru ei, ca şi pentru adulţi, ruptura reprezintă o probă importantă pe care nu o treci ân nici un caz mai uşor dacă îi minimalizezi efectele. Nu sunt oare copiii primii afectaţi de schimbarea locului unde au trăit o viaţă, de schimbarea şcolii, de nevoia de adaptare la o nouă organizare familială, adesea plină de constrângeri? Cum ai putea să le oferi mijloacele de a se forma într-un climat de încredere perfectă, fără ca ei să nege totuşi povestea lor personală, la mijloc fiind între două cămine şi două lumi diferite? Plecând de la exemple autentice, autorii încearcă să facă mai puţin dramatică această situaţie dureroasă şi să traseze reperele de care are nevoie orice copil ai cărui parinţi se despart.